O nouă carte la Editura Caiete Silvane: Octavia Micu Ceaca – „Sergiu-memoria timpului său”

Către cititori, M-am hotărât să scriu această carte după îndelungi ezitări, considerând că subiectul ar merita un condei mai înzestrat.Timpul se scurge neiertător şi amintirile devin tot mai palide, iar noile generaţii vor afla doar din cărţi momentele de încordare ale istoriei. Istoria consemnează date seci şi câteva note privind semnificaţia evenimentelor. Pentru noi, generaţiile mai vechi, Revoluţia din decembrie 1989 este încă vie, a însemnat un salt mult aşteptat pe care l-am plătit cu multe jertfe. Fiecare vreme îşi are chemările ei, aşteptările ei. S-a scris destul de mult…

Mai mult...

„Meritul Academic“ pentru Institutul Cultural Român

Institutul Cultural Român a fost distins de Academia Română cu „Meritul Academic“, în semn de apreciere pentru contribuția deosebită adusă la aniversarea Marii Uniri în străinătate, prin Programul Centenar al ICR. Distincția a fost acordată în cadrul ceremoniei online de decernare a „Premiilor Academiei Române pentru anul 2018“, diploma fiindu-i ulterior înmânată președintelui interimar al ICR, sălăjeanul Mirel Taloș. Programul Centenar al ICR a inclus peste 600 de proiecte, printre care realizarea unei statui a Reginei Maria în Ashford (Marea Britanie) sau editarea și publicarea în limba engleză a mai…

Mai mult...

Salvarea Sinagogii de la demolare

Multă lume știe că, la 11 septembrie 2005, în orașul Șimleu Silvaniei a fost inaugurat Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord. Atunci, clădirea Sinagogii a fost transformată în primul Muzeu al Holocaustului din România. Totuși, puțină lume știe că, în anul 1964, aceasta a fost salvată de la demolare. De cine? „Povestea” am aflat-o de la economistul Paul Maghiar, pensionar din Șimleu Silvaniei. Exodul membrilor comunității evreiești a dus la abandonarea Sinagogii, care se ruina neîncetat. În anul 1964, Paul Maghiar era contabil șef la Cooperativa Agricolă de…

Mai mult...

Două matrice sigilare care au aparținut Primăriilor comunelor rurale Fizeș și Lazuri

La Arhivele Naționale Istorice Centrale (Matrice sigilare, nr. 11486 și 11487) se află două matrice sigilare care au aparținut Primăriilor comunelor rurale Fizeș (azi sat în comuna Sâg) și Lazuri (azi sat în comuna Valcău de Jos), județul Sălaj. Ambele piese au formă rotundă, au diametrul de 37 mm, au fost confecționate din alamă și au fost gravate în excizie. În emblemele celor două matrice sigilare figurează, cu mici diferențieri, vechea stemă a județului Sălaj, aprobată după cum a fost fixată de Comisia consultativă heraldică (Decretul Regal nr. 2079 din…

Mai mult...

Darius Prodan, tânărul și talentatul actor care vrea să reînvie Zalăul prin cultură: „Mă lupt să conving lumea că un leu investit în cultură, cu cap, poate să aducă doi lei comunității”

Darius Prodan, un tânăr și talentat actor, absolvent de actorie la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, și-a propus să reînvie acest oraș prin cultură. Astfel, în vara anului 2018 a demarat în Zalău proiectul ”Teatru de vară” și, în curtea bunicilor, a deschis ”Curtea Artiștilor” – un spațiu de vară destinat artiștilor care vor să performeze în orașul de la poalele Meseșului. Tot aici a organizat și a suținut o serie de spectacole, în verile anilor 2018, 2019 și 2020 și a adus în fața publicului artiști consacrați. Reporter: Cine…

Mai mult...

Despre frumuseţea prieteniei spirituale şi semnificaţia ei

Ce este prietenia, cine este prietenul adevărat, care este rolul ei în relațiile interumane, le găsim cel mai mult și mai plastic sugerate în proverbe și aforisme. Reproduc doar câteva: „Un prieten este acela care îți oferă libertatea de a fi tu însuți”; „Adevărata prietenie nu poate exista decât între egali”; „Singura prietenie de preț este cea care s-a născut fără motiv”; „Prietenia – o inimă în două trupuri” etc. S-au făcut și se fac diverse clasificări ale acestei relații între persoane. Încă în Antichitate, celebrul filozof grec Aristotel considera…

Mai mult...

Comunitatea pierdută. Plecarea evreilor din Sălaj

Conform recensământului efectuat în anul 1930, în localităţile judeţului Sălaj trăiau 13.380 evrei, ceea ce însemna cam 4% din totalul populaţiei. Cei mai mulţi locuiau în oraşe, reprezentând 13,4% din totalul populaţiei urbane. În Carei, parte a Sălajului atunci, erau 2.324, în Şimleu Silvaniei, 1.526, iar în Zalău, 411 evrei. Alte mari comunităţi evreieşti se găseau în Valea lui Mihai (1.438), Tăşnad (792), Jibou (638), Cehu Silvaniei (551), Crasna (418) şi Nuşfalău (214). În preajma războiului, la 1 iulie 1939, numărul evreilor sălăjeni ajunge la 14.890, ce însemna tot cam…

Mai mult...