Victor Deleu și Mica Antantă a Voluntarilor

Personalitate emblematică a Sălajului, Victor Deleu și-a pus întreaga sa viață în slujba poporului român, desfășurând o prodigioasă activitate în diverse domenii, în special în plan politic. Mai puțin cunoscută este activitatea sa de promovare a României în plan extern, în cadrul Micii Antante a Voluntarilor, pe care ne propunem să o evidențiem în prezentul studiu.
După semnarea tratatului de pace de la Trianon, în vara anului 1920, ministrul de externe al Cehoslovaciei, Edvard Benes, ia inițiativa înființării unei alianțe politice cu caracter defensiv, numită Mica Antantă sau Mica Înțelegere. Mica Înțelegere a fost alcătuită din Cehoslovacia, Iugoslavia și România, prin aportul deosebit al marelui om politic și diplomat, Take Ionescu. Ea avea ca scop menținerea integrității teritoriale a celor trei state în fața pretențiilor revizioniste ale Ungariei și a tendințelor restauratoare ale Habsburgilor.
În acest context, la 28 decembrie 1922, Antoniu Kudrnac, detașat al presei pe lângă Legația Cehoslovacă din București, fost voluntar în Franța, autorizat fiind de către organizațiile frățești din Cehoslovacia pentru a lua contact cu Uniunea Foștilor Voluntari Români (UFVR), a întreprins o vizită la Cluj, la sediul ziarului „Gazeta Voluntarilor”. A fost primit cu multă căldură de către Victor Deleu, președintele UFVR2. În urma acestei vizite s-a născut ideea de a se înființa Mica Antantă a Voluntarilor a statelor care făceau parte din această alianță regională, „pentru a da viață tratatelor de alianță în vigoare, cultivându-le în masele mari ale poporului”.
În perioada 29-30 septembrie 1923, la Bratislava a avut loc Congresul Foștilor Voluntari din Cehoslovacia, România și Iugoslavia, unul dintre cele mai importante momente din activitatea UFVR, prin hotărârile care s-au luat cu această ocazie, respectiv înființarea Micii Antante a Voluntarilor.

În data de 27 septembrie 1923, delegația română pleacă spre Bratislava. Era constituită din Victor Deleu, președintele UFVR, Ioan Vescan, Petre Nemoianu, Voicu Nițescu și Ion Precup. Împreună cu delegația UFVR pleacă și atașatul presei de pe lângă Legația Cehoslovaciei la București, Antoniu Kudrnac. A doua zi sunt întâmpinați de biroul congresului la Bratislava și cazați la hotel „Savoy”. În cadrul lucrărilor congresului, Victor Deleu este invitat de către președintele organizațiilor voluntarilor cehoslovaci, Josef Patejdl, să ocupe loc în dreapta lui, iar în stânga locotenent-colonelul Lujo Lovrici, președintele delegației iugoslave. În cadrul discursului rostit cu această ocazie, Victor Deleu subliniază că prezența UFVR nu era „o simplă curtoazie”, ci „aceea nezdruncinată prietenie și comunitate de gândire și sentimente care s-a înrădăcinat adânc în sufletele” foștilor voluntari în timpul Marelui Război, „înaltul simț de naționalism și simț patriotic, credință biruinței în semnul democrației și libertății pe cari le credem ca cele mai bune garanții spre progres pentru a apropia scopul final al omenirii”. La fel ca la adunarea generală de la Arad, reiterează ideea că misiunea foștilor voluntari nu s-a încheiat odată cu prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, din care au făcut parte și țările Micii Antante, ci trebuie să colaboreze pentru a preveni acțiunile „acelora cari mai poartă în suflet o nădejde de revenire la vechea minciună”. Problema unitară a organizațiilor din cele trei țări a fost discutată în ultima zi a congresului și s-a căzut de acord să se înființeze „Federația tuturor voluntarilor din țările Micei Antante”, pe baza următoarelor principii: „a) Cultivarea legăturilor prietenești și frățești dintre foștii voluntari; b) Afirmarea solidarității în scop de a apăra granițele statelor naționale eșite din desmembrarea Austro-Ungariei; c) creiarea și cultivarea de legături economice în viitor între țările Micei Antante, prin voluntari”. În vederea realizării acestor obiective comune s-a instituit un secretariat general al Federației, cu sediul la Praga, încredințat fostului ministru plenipotențiar cehoslovac la Paris, Sichrava, iar pentru votarea statutelor s-a hotărât convocarea, în decurs de șase luni, a unei conferințe la Cluj, la care urmau să participe câte o delegație din partea fiecărei organizații4. În concluzie, prin înființarea Federației Voluntarilor din Mica Antantă, UFVR depășea granițele țării și contribuia la întărirea relațiilor culturale și economice cu foștii aliați din timpul Primului Război Mondial.
Uniunea Foștilor Voluntari Români, în frunte cu Victor Deleu, participă la marile serbări dedicate împlinirii a 10 ani de la Unire, care au fost organizate la Alba Iulia, la 20 mai 1929, de către guvernul național-țărănesc condus de marele om politic sălăjean, Iuliu Maniu5. La eveniment au luat parte și delegații ale foștilor voluntari cehoslovaci și iugoslavi, care se întâlnesc cu cei români la Cluj, în data de 18 mai 1929, iar în sala Primăriei se ia decizia de reconstituire a Micii Antante a Voluntarilor și Legionarilor din Primul Război Mondial.
Pe lângă Mica Antantă a Voluntarilor, fostele state aliate în timpul Marelui Război au mai înființat Federația Internațională a Foștilor Combatanți (FIDAC), la 28 noiembrie 1920, care era compusă din 64 de asociații, grupate și organizate în cele 10 state aliate: Franța, Belgia, Anglia, SUA, Italia, România, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia și Portugalia. Scopul înființării federației, care cuprindea aproximativ opt milioane de membri, era acela de a menține spiritul de camaraderie care a existat pe câmpul de luptă și a pune această prietenie în serviciul păcii.
În perioada 18-21 septembrie 1930, în SUA, la Washington, s-au desfășurat lucrările celui de-al XI-lea congres al FIDAC, la care au fost prezente peste 100 de delegații din țările aliate. Din partea UFVR au participat Victor Deleu, președintele UFVR, Voicu Nițescu, ministru în guvernul național-țărănesc și Victor Cădere, secretar general la Interne. După congres, delegații au vizitat uzinele „Ford” din Detroit, iar Victor Deleu și Voicu Nițescu au întreprins un turneu în orașele Cleveland, Canton și Youngstown, „ținând vorbiri fraților români”.
În data de 2 octombrie 1931, o delegație oficială a UFVR, avându-l în frunte pe Victor Deleu, împreună cu un pluton de 60 de persoane compus din foști voluntari, ofițeri și grade inferioare, cu drapelul Uniunii și fanfara țărănească din Igriș, au plecat cu trenul simplon la Belgrad, în vederea participării la lucrările congresului Micii Antante a Voluntarilor, care s-au desfășurat în perioada 3-6 octombrie. Printre subiectele discutate la congres s-a numărat și cel propus de delegația română: combaterea provocărilor iredentiste și revizioniste maghiare. Ședința plenară a congresului a avut loc în Aula Mare a Universității din Belgrad, în prezența generalului Pavlovici, reprezentantul regelui Alexandru al Iugoslaviei, a miniștrilor țărilor aliate, a șefilor autorităților militare și civile și a unui numeros public. În discursul rostit cu această ocazie, Victor Deleu aduce salutul călduros al foștilor voluntari din Ardeal, Banat și Bucovina, evocând luptele glorioase ale voluntarilor sârbi pe frontul din Dobrogea.

Pentru anul 1933, Congresul anual al UFVR a fost fixat la Cluj, în data de 15 august, după care urma ca la București și Constanța să se desfășoare lucrările Congresului Micii Antante a Voluntarilor. La evenimentul de la Cluj, care „a întrecut cadrul obișnuitelor noastre congrese naționale”, au luat parte foștii voluntari din Cehoslovacia, Iugoslavia și Polonia. Orașul Cluj a fost frumos „poavazat” cu drapelele celor patru state participante și a îmbrăcat haine de sărbătoare, iar peronul gării a fost împodobit cu flori și steaguri tricolore. În cuvântul de deschidere a lucrărilor congresului, Victor Deleu subliniază faptul că întrunirile voluntarilor „nu au un caracter de revendicări, nu urmăresc programe salvatoare, nici cel puțin achiziționări de noi membri”, ci menținerea camaraderiei dintre foștii voluntari, ajutor reciproc, material și spiritual, „deci nimic în afară de marea noastră familie”. La finalul evenimentului, în cinstea delegaților a fost organizat un banchet, în sala de recepție a Regimentului 83 Infanterie, iar trupei de voluntari o masă camaraderească. După-amiază, lucrările congresului au continuat în sala Prefecturii din Cluj.
După încheierea lucrărilor congresului de la Cluj, în seara zilei de 15 august 1933, la orele 21:50, cu trenul accelerat, delegații voluntarilor din cele patru state au plecat la București, fiind așteptați a doua zi dimineață în Gara de Nord de o delegație condusă de fostul voluntar Voicu Nițescu, ajuns acum în onoranta funcție de ministru în guvernul României. După ce au fost cazați la hotelul „Bulevard” și li s-a oferit un mic dejun, delegații Micii Antante a Voluntarilor au participat la parastasul oficiat la mormântul Eroului Necunoscut din Parcul Carol. Au vizitat apoi parcul și Muzeul Militar, după care s-au deplasat spre pitoreasca stațiune de recreere din Snagov, la recepția și banchetul oferit de Primăria Capitalei.
Deschiderea oficială a congresului a avut loc de la ora 18, în sala Fundației Carol I din București, fiind făcută de către președintele Micii Antante a Voluntarilor, lt.-col. Lujo Lovrici. În cuvântul său, vrednicul general sârb, care a rămas fără vedere în urma participării la bătăliile din Dobrogea, a subliniat că voluntarii iugoslavi, cehoslovaci și români, „luptând cot la cot”, au reușit să pună temelia asociației, pe care o consideră a fi „rezultatul trainic și spontan al bunei voințe a popoarelor noastre”. Aduce aminte că Mica Antantă s-a înființat în urmă cu 10 ani, la Bratislava, „cu tendința de a ajuta guvernele noastre la opera mare a unei apropieri și cunoașteri cât mai bune a popoarelor noastre”. Victor Deleu ia și el cuvântul, în calitate de președinte al UFVR, și vorbește despre conștiința națională a popoarelor din fosta monarhie austro-ungară, care a ajuns la apogeu în timpul Primului Război Mondial. Tot atunci s-a născut sentimentul de solidaritate și prietenie între români, cehoslovaci și iugoslavi, care a continuat după război și a dus la înființarea Micii Antante a Voluntarilor, al cărei rost era acela „de a păstra și pe mai departe această înfrățire”. De asemenea, „civilizarea părții din Europa pe care o locuim”, prin „muncă dezinteresată spre fericirea țărilor noastre!”
Seara, la ora 21, delegațiile Micii Antante a Voluntarilor au fost invitate de prim-ministrul României, Alexandru Vaida-Voevod, la recepție și dineul oferit de guvern în Palatul Președinției Consiliului de Miniștri din Calea Victoriei, Palatul Cantacuzino.
În dimineața zilei de 17 august, ora 9, delegațiile voluntarilor au plecat cu trenul la Sinaia și au vizitat Castelul Peleș. Cu această ocazie, Victor Deleu a primit din partea Mareșalului Palatului Regal decorațiile conferite de rege tuturor delegațiilor din Mica Antantă a Voluntarilor și din Polonia, regele fiind bolnav. După-amiază, distinșii oaspeți au vizitat Sinaia și au făcut un pelerinaj la mormântul marelui diplomat român, Take Ionescu. Delegatul cehoslovac, Lev Sychrava, a ținut o cuvântare emoționantă, prin care a comemorat memoria făuritorului Micii Antante, alături de Edvard Beneș și Marincovici. De asemenea, oaspeții au efectuat un pelerinaj la Cimitirul Eroilor din Sinaia.
În data de 18 august au vizitat Curtea de Argeș și s-a oficiat un parastas la mormântul regelui Ferdinand I al României, iar în dimineața zilei de 19 august congresiștii au ajuns la Medgidia, unde au vizitat piramida-monument, construită din piatră albă dobrogeană, care adăpostește osemintele eroilor iugoslavi căzuți pe frontul dobrogean. În continuare, conform programului, delegații foștilor voluntari din Mica Antantă au sosit în gara din Constanța, la ora 13, unde au fost așteptați și ovaționați de un public numeros, în frunte cu autoritățile capitalei Dobrogei. Au fost cazați la hotelul „Palace”, unde au servit masa, după care au vizitat orașul, portul și au efectuat o mică croazieră, cu două remorchere, în largul mării. Seara, la hotelul „Palace” a avut loc un dineu de gală oferit de Primăria Municipiului Constanța în onoarea distinșilor oaspeți. După dineu, o parte însemnată a congresiștilor a vizitat renumitul Cazinou din Constanța.
În data de 20 august, oaspeții au plecat cu autocarele la Mamaia, iar după-masă a avut loc ședința de închidere a congresului, la Constanța. A luat cuvântul președintele Micii Antante a Voluntarilor, lt.-col. Lujo Lovrici, care evocă cu emoție luptele voluntarilor în timpul Marelui Război. Recapitulând activitatea sa în fruntea asociației foștilor voluntari, arată că mandatul său a expirat și propune alegerea lui Victor Deleu în funcția de președinte al Micii Antante a Voluntarilor. Participanții la congres au primit cu aplauze unanime și ovații îndelungate propunerea și îl aleg ca președinte pe Victor Deleu. Ca secretar general este desemnat, tot în unanimitate, Mihai Guiu, care îndeplinea aceeași funcție și la UFVR. După congres, delegații au plecat cu două autocare pentru a vizita Eforia și Carmen Sylva (azi Eforie Sud), stațiunea și plajele, sanatoriul „Belona”, băile Movilă și hotelul, iar în dimineața zilei de 21 august au vizitat Mangalia și Balcicul. S-a stabilit ca următorul congres să se țină la Praga, iar în ziua de 22 august congresiștii s-au întors la București, de unde delegațiile străine au plecat spre patriile lor.
La congresul Micii Antante a Voluntarilor de la Praga s-au luat decizii importante în ceea ce privește programul de activitate al asociației. Aprobat și de către președintele Micii Antante a Voluntarilor, Victor Deleu, programul prevedea următoarele:
„1) Mica Antantă a Voluntarilor, spre a activa cât mai intens, va ține conferință tot la trei luni în apropierea orașelor de frontieră, cu participarea a câte doi reprezentanți din partea fiecărei asociații care face parte din Mica Antantă. Conferința apropiată va avea loc la Kosice în Slovacia la începutul lunei ianuarie 1934.
2) Colaborarea Micei Antante a Voluntarilor cu Mica Antantă a Presei.
3) Culegerea și pregătirea datelor istorice a UFVR români, jugoslavi și cehoslovaci pentru întocmirea și redactarea istoricului celor trei corpuri și legiuni din Mica Antantă.
4) Călătorii de studii organizate reciproc în cele trei state.
5) Organizarea economică cu concursul reciproc între organizațiile agricole și comerciale ale celor trei Uniuni de foști Voluntari”.
În perioada 25-27 februarie 1934, la Stary-Smokovec din Tatra (Cehoslovacia) a avut loc conferința Micii Antante a Voluntarilor. Din partea UFVR participă Victor Deleu, care îndeplinea și funcția de președinte al Micii Antante a Voluntarilor, Ioan Grecu, secretar general al Camerei de Comerț din Satu Mare și Mihai Guiu, secretarul general al UFVR și Micii Antante a Voluntarilor. De asemenea, participă delegațiile cehoslovace și iugoslave. Conferința a avut loc la hotelul „Sport” din Hrebienok și a fost prezidată de Victor Deleu. S-a căzut de acord, în unanimitate, că situația din Austria-Anschlussul, intervenția italiană la Viena și Budapesta, impunea strângerea legăturilor statelor din Mica Antantă, accentuarea principiului independenței statelor din Europa centrală și din Balcani contra intervențiilor Marilor Puteri, care urmăreau „scopuri egoiste”. S-a adoptat o rezoluție și s-a discutat despre necesitatea lărgirii, aprofundării și centralizării propagandei în interiorul Micii Antante și în străinătate. De asemenea, s-a discutat despre necesitatea înființării în fiecare stat membru a „Ligii Amicilor Micii Antante a Voluntarilor” și a unui organ de presă comun, care să apară în cele trei limbi ale Micii Antante și în limba franceză. Propaganda urma să fie făcută de comun acord cu guvernele Micii Antante, „pentru a contrabalansa propaganda revizionistă”. S-a discutat apoi problema reorganizării interne a asociației și mai ales despre necesitatea atragerii tineretului spre ideea voluntariatului. S-a decis ca organizațiile Micii Antante a Voluntarilor să organizeze tineretul pe baze naționale și democratice. O comisie specială a tratat problemele economice, iar o delegație economică urma să continue lucrările de colaborare la Praga. La final, s-a decis ca următoarea conferință să fie organizată în Iugoslavia, peste patru luni, la începutul lunii iulie 1934.
În urma acordului economic stabilit la conferința de la Stary-Smokovec, la Praga s-au discutat și hotărât următoarele: cooperativele agricole ale voluntarilor din România vor efectua exportul de porci grași prin intermediul cooperativei „Pragensia” sau al firmei „Venkoemzsto” din Praga-Jatki; se stabilește un tip de factură obligatorie pentru ambele părți. În acest context, ministrul Milan Hodza, de acord cu sindicatul importatorilor cehoslovaci, a aprobat pentru cooperativele voluntarilor români importul unei cote lunare de zece vagoane cu porci grași. Nu în ultimul rând, în timpul tratativelor de la Praga s-a făcut un aranjament și în legătură cu organizarea coloniilor de recreere pentru copii și adulți la Marea Neagră, la Hotel „Palace” în Constanța și la băile Movilă din Carmen Sylva.
UFVR aduce la cunoștință foștilor voluntari și membrilor asociațiilor patriotice care făceau parte din „Liga Amicilor Micii Antante” că, de comun acord cu proprietarii vilelor din Carmen Sylva – Băile Movilă, organizează în sezonul din vara anului 1934 un campament-colonie de recreație a voluntarilor și prietenilor din Mica Antantă. În acest sens, au fost rezervate 54 de vile, compuse din 315 camere, cu câte două paturi, având tot confortul necesar. Vilele erau aranjate în careu, iar în mijloc s-a construit un pavilion mare, cu trei bucătării și bufet pentru masa comună. Vizitatorii aveau acces la plaja de la Mare și la băile de nămol (iod) de la Techirghiol. S-au anunțat mai multe mii de vizitatori dintre foștii voluntari și prieteni cehoslovaci. Din păcate, pentru reușita acțiunii UFVR de a atrage „prieteni aliați” în stațiunile turistice românești nu s-au implicat și autoritățile române, care aveau în „fișa postului” acest obiectiv. În acest context, la 2 mai 1934, Victor Deleu făcea apel la fiecare „camarad și patriot român” să sprijine această inițiativă de interes național.
În conformitate cu acordul stabilit la Praga, UFVR organizează, la rândul ei, un grup mai mare de vizitatori români la stațiunea balneară Karlovy Vari (Karlsband) din Cehoslovacia. Vizita-cură dura trei săptămâni, cu începere de la 15 iunie 1935, iar grupul urma să plece din Cluj. De asemenea, campamentul voluntarilor și prietenilor Micii Antante din Carmen Sylva (Eforie Sud) urma să se deschidă la 1 iunie 1935. În urma experiențelor din vara anului 1934, de comun acord cu „prietenii” din Cehoslovacia, campamentul urma să fie organizat și adaptat ținând cont de toate necesitățile turiștilor.
Cu toate greutățile inerente oricărui început, având în vedere și neimplicarea statului, campamentul înființat de către Victor Deleu și colegii săi din cadrul UFVR la Marea Neagră a reușit să organizeze un sejur agreabil oaspeților străini și români. Pentru sezonul din vara anului 1935 se anunțaseră deja peste 3.000 de vizitatori cehoslovaci. Față de anul 1934 s-au realizat unele îmbunătățiri: în loc de o bucătărie s-au aranjat două (una cehoslovacă și alta românească); pentru distracția vizitatorilor s-a construit o arenă de tenis, o popicărie, iar la ambele restaurante s-au angajat orchestre moderne. Interesant este faptul că deși statul nu s-a implicat până atunci în proiect, la deschiderea sezonului din vara anului 1935 era anunțată și prezența prim-ministrului României, Gheorghe Tătărescu.
Campamentul UFVR de la Carmen Sylva se dezvoltă an de an și cunoaște o rodnică activitate turistic-recreativă, în cadrul căreia se cimentează și relațiile de prietenie dintre foștii voluntari români și cehoslovaci. În anul 1936, sezonul se deschide la 1 iunie și se închide la 15 septembrie. La fel și în 1937, în cel de-al patrulea an de existență.
Victor Deleu și-a continuat prodigioasa lui activitate în fruntea Uniunii Foștilor Voluntari Români și a Micii Antante a Voluntarilor până la trecerea sa în eternitate, survenită la cumpăna anilor 1939/1940, în urma unei boli necruțătoare, decesul său fiind anunțat și de către foștii săi camarazi:
„Foștii Voluntari Ardeleni, Bănățeni și Bucovineni din războiul pentru întregirea neamului, cu nemărginită durere anunță încetarea din viață, în ziua de 31 decembrie 1939, orele 23,16, a scumpului și neuitatului lor președinte dr. VICTOR DELEU.
Rămășițele pământești ale primului nostru camarad, după ceremonia religioasă din catedrala «Schimbarea la Față», în ziua de miercuri, 3 ianuarie 1940, orele 14, le însoțim spre veșnică odihnă în Cimitirul Central din Cluj.
Dormi în pace, iubite camarad, mare luptător al neamului”.
În concluzie, se poate afirma că Victor Deleu a contribuit din plin la îmbunătățirea relațiilor cu țările care făceau parte din Mica Antantă sau Mica Înțelegere, cum mai era numită organizația politică defensivă a celor trei state europene, în special în perioada în care a îndeplinit funcția de președinte al Micii Antante a Voluntarilor.
Marin Pop

(Articol apărut în revista Caiete Silvane)