Aurul a fost un activ relativ stabil în ultimii 25 de ani pentru investitorii care caută diversificare, un refugiu împotriva inflaţiei sau un plasament sigur în vremuri incerte.
O analiză visualcapitalist.com, bazată pe datele TradingView, arată că, din anul 2000 până în 2025, metalul preţios a oferit un randament uimitor, de 1.075%, pentru investitorii care au avut răbdare să îşi păstreze plasamentele.
În medie, pe parcursul celor 25 de ani, preţul aurului a crescut cu 10,9% anual, deşi a înregistrat o oarecare volatilitate. Evoluţia preţului aurului în ultimii 25 de ani arată astfel, conform TradingView: -5,4% în 2000; +2,4% în 2001; +24,8% în 2002; +19,5% în 2003; +5,4% în 2004, +17,5% în 2005; +23,5% în 2006; +31% în 2007; + 5,6% în 2008; +24,6% în 2009; +29,6% în 2010; +10,1% în 2011; +7,1% în 2012; -28% în 2013; -1,8% în 2014; -10,4% în 2015; +8,4% în 2016; +13,2% în 2017; -1,6% în 2018; +18,3% în 2019; +25,1% în 2020; -3,6% în 2021; -0,4% în 2022; +13,2% în 2023; +27,2% în 2024; +27% în 2025 (până la data de 3 iulie).
După cum indică aceste date, perioadele de criză globală – precum criza financiară din 2008, pandemia de Covid-19 sau creşterile inflaţiei – au determinat, de obicei, investitorii să se îndrepte către aur, ceea ce a dus la creşterea randamentelor. Cei mai buni ani pentru aur includ 2007 (+31%) şi 2010 (+29,6%), perioada premergătoare, respectiv ulterioară crizei financiare globale. De asemenea, aurul a oferit un randament semnificativ, de peste 25%, în 2020 (anul pandemiei), şi a strălucit printre alte clase de active în ultimii doi ani (+27%).
Pe de altă parte, cea mai mare scădere a fost consemnată în 2013, când preţul metalului galben s-a redus cu 28% faţă de maximele istorice. Cu toate acestea, declinul a urmat unui deceniu cu randamente pozitive constante din 2001 până în 2012.
• Va continua aurul să strălucească?
Pe fondul încetinirii economice globale continue, al incertitudinii comerciale şi al riscurilor tot mai mari de recesiune, aurul a fost unul dintre cele mai performante active majore de la începutul anului 2025. După doi ani consecutivi cu avans puternic, randamentul aurului ar putea fi redus în 2026, notează sursa citată. Cu toate acestea, având în vedere că marile bănci centrale – inclusiv cele din China, India şi Rusia – continuă să acumuleze aur, rolul metalului preţios ca rezervă de valoare pe termen lung pare departe de a se fi încheiat.
• WGC: Băncile centrale preferă pentru rezerve aurul, în detrimentul dolarului
Băncile centrale din întreaga lume se aşteaptă ca ponderea deţinerilor de aur în rezervele lor să crească în următorii cinci ani, în timp ce ponderea dolarului în rezervele lor ar urma să scadă, conform unui studiu al Consiliului Mondial al Aurului (WGC), efectuat în perioada 25 februarie – 20 mai, potrivit Reuters.
Cererea de aur din partea băncilor centrale a crescut semnificativ în ultimii trei ani, în pofida preţului record al metalului galben. Uncia de aur a atins în luna aprilie valoarea record de 3.500,05 dolari, reprezentând o creştere de 95% din februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina.
La studiul WGC au participat 73 de bănci centrale, iar 76% dintre acestea se aşteaptă ca deţinerile lor de aur să crească în următorii cinci ani, comparativ cu 69% anul trecut. Aproape trei sferturi dintre respondenţi se aşteaptă ca rezervele băncilor centrale denominate în dolari să fie mai reduse în următorii cinci ani, comparativ cu 62% anul trecut, notează Agerpres.
”Performanţa aurului în timpul perioadelor de criză, diversificarea portofoliilor şi acoperirea riscurilor privind inflaţia sunt motivele pentru majorarea rezervelor de aur în viitor”, menţionează WGC.
Băncile centrale au acumulat peste 1.000 tone de aur în fiecare din ultimii trei ani, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă de la media de 400 – 500 tone din deceniul precedent. ”Această accelerare semnificativă a ritmului acumulării de aur vine în contextul incertitudinilor economice şi geopolitice”, precizează WGC.
Potrivit WCG, 95% dintre respondenţi cred că rezervele de aur ale băncilor centrale vor creşte în următoarele 12 luni, comparativ cu 81% anul trecut, în timp ce Banca Angliei (BoE) rămâne locul preferat pentru depozitarea rezervelor de aur ale băncilor centrale.
Conflictele comerciale potenţiale şi taxele vamale au fost citate de 59% din băncile centrale ca relevante pentru gestionarea rezervelor lor. ”O pondere mai mare, de 69%, se înregistrează în rândul băncilor centrale de pe pieţele emergente, în timp ce în cazul economiilor avansate ponderea este de 40%”, a informat Consiliului Mondial al Aurului.
Băncile centrale sunt a treia mare categorie de cumpărători de aur, după sectoarele bijuteriilor şi investiţiilor, fiind responsabile pentru aproximativ 23% din consumul mondial de metal galben. În mod obişnuit, achiziţiile de aur ale băncilor centrale sunt influenţate de evoluţia preţurilor, cumpărând când preţul scade şi reducând achiziţiile când preţurile cresc.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro