Din cauza ca Zalaul este si acum un oras fara centura, locuitorii au nu o data de patimit. Pe langa faptul ca traficul este adesea gatuit, mai ales la orele de varf, zalauanii care folosesc tronsonul de centura dat in folosinta recent si care reprezinta doar jumatate din soseaua ocolitoare proiectata de autoritati nu ajung nicaieri. Adica strabat mai repede distanta Gara – Aghires, mai repede si atat. Cei care stau pe strada Kossuth patimesc in alt fel: au peretii caselor crapati din cauza traficului greu care foloseste strada pe post de centura, iar cei mai ghinionisti se trezesc cu tirul in casa, dupa cum s-au petrecut lucrurile cu trei zile in urma.
A fi sau a nu fi oras cu centura – aceasta este una din intrebarile care iti vin in minte cand te gandesti la Zalau, municipiu care are centura, dar care, in acelasi timp, o are doar pe jumatate. Mai exact, are aproximativ noua kilometri de sosea ocolitoare, adica atatia cati erau prevazuti a fi construiti in prima etapa a proiectului intocmit de administratia locala. Cel de-al doilea tronson de centura care ar fi trebuit construit este „impiedicat” de poligonul Aghires, aflat pe traseul arterei de circulatie si a carui situatie trebuie lamurita de Primaria Zalau si Ministerul Apararii Nationale.
Asa se face ca masinile folosesc o jumatate de sosea de centura, daca vor sa ajunga repede din zona Garii in Aghires, iar autovehiculele de tonaj greu inca se chinuie cu strada Kossuth, folosita ca sosea ocolitoare in ultimii 20 de ani.
De aici rezulta, insa, si o gramada de belele pentru zalauanii care locuiesc pe strada respectiva, probleme pe care le-am amintit in repetate randuri in paginile cotidianului „Magazin Salajean” si pe care le reluam acum.
Cu TIR-ul in gard
Nu o data, zalauanii de pe strada Kossuth au avut de suferit din cauza traficului greu care urca si coboara zilnic prin fata caselor lor. Multe din aceste locuinte – in special case – au peretii crapati si se zguduie din temelii de fiecare data cand trece pe strada un tir incarcat pana la refuz. Iar acestea sunt situatiile relativ usoare, dupa cum ne dovedeste viata. Astfel, o familie s-a trezit cu gardul casei ras de pe fata pamantului de un autotren care s-a rasturnat si care mai ca era pe punctul de a izbi si peretii vilei. Cazul s-a petrecut marti, cand Stefan O., in varsta de 56 de ani, din Slobozia, sofer la o firma privata, nu a adaptat viteza la conditiile de drum in curba la stanga, autoutilitara pe care o conducea rasturnandu-se pe partea dreapta a sensului de mers. Mai exact, TIR-ul rasturnat s-a oprit in gardul casei inspectorului scolar general al Inspectoratului Scolar Judetean Salaj, Ioan Abrudan. Impactul puternic a facut ca incarcatura de 40 de tone de span (pilitura de fier) sa se rastoarne atat pe carosabil, cat si in curtea casei, avariind un autoturism parcat pe trotuar.
Au scapat ca prin minune
Patru muncitori care lucrau la amenajarea garajului in fata caruia s-a rasturnat autotrenul incarcat cu cateva tone de span (pilitura de fier) au scapat la milimetru de tragedia ce putea avea loc. Unul dintre acestia, Silaghi Istvan, in varsta de 50 de ani, din localitatea Panic, ne-a spus ca au trecut doar cateva secunde de cand a plecat exact din locul in care s-a rasturnat TIR-ul. Inainte de accident cu cateva secude, am intrat in garaj. Atunci am auzit un zgomot puternic in spate, iar cand m-am intors am vazut TIR-ul rasturnat in acel loc in care lucrasem. M-am speriat ingrozitor la gandul de ce se putea intampla, nu doar mie, ci si colegilor mei cu care lucrez aici. Ne tot intrebam si acum ce se intampla daca eram in masina cand se rasturna autotrenul. Mai aveam un sfert de ora de lucru pentru ziua respectiva, si eram cu totii in masina acoperita de span ori chiar mai rau. Acum ne este frica sa mai lucram in partea de catre strada, fiind traficul foarte aglomerat, mai ales de masini de mare tonaj, ne-a spus barbatul din Panic.
La fata locului s-a deplasat si patronul firmei ialomitene, pentru a evalua pagubele produse atat asupra proprietatii inspectorului scolar general Ioan Abrudan, cat si a autoturismului marca Volvo, proprietatea lui Andrei Gombos, in varsta de 30 de ani, din Panic, unul dintre muncitori. „Lipsa unei sosele de centura, care sa evite circulatia masinilor de mare tonaj prin municipiu, duce la evenimente de acest gen. Iar, pe langa faptul ca prezinta un pericol pentru oameni, traficul greu afecteaza grav locuintele din zona. Mai mult, se poate observa cu ochiul liber faptul ca suprainaltarea carosabilului in curba in care a avut loc accidentul s-a facut cu grad invers, ceea ce vine in defavoarea masinilor incarcate. O confirma numarul mare de accidente din aceasta zona, ne-a spus Andrei Gombos.
Acesta nu este singurul accident grav petrecut in exact acelasi loc, arhivele Politiei aratand ca un caz similar s-a produs in urma cu doi ani, cand un TIR incarcat cu fier vechi s-a rasturnat tot peste gardul familiei Abrudan. De altfel, gardul distrus in accidentul de marti este cel refacut in locul imprejmuirii avariate in accidentul din 2009.
Poligonul Aghires – spinul soselei de centura
Solutia pentru toate aceste situatii descrise anterior ar fi realizarea si celui de-al doilea tronson al soselei de centura. In prezent, sunt dati in folosinta aproximativ noua kilometri din primul tronson, pe ruta Gara – podul de la Aghires, investitie care a costat circa 40 de milioane de lei, majoritatea finantare Phare. De altfel, in lipsa cele de-a doua jumatati, care sa faca legatura intre primul tronson si culmea Mesesului, cei noua kilometri de carosabil modern nu sunt de prea mare ajutor conducatorilor auto. Odata ajunse la podul din Aghires, toate autovehiculele care au drum catre Cluj trebuie sa intre iar in oras, pe strada 22 Decembrie 1989 (fosta Crasnei, n.r.) pentru a urca apoi pe strada Kosstuth sau pe Gheorghe Doja si a lua calea Mesesului
Numai ca realizarea celui de-al doilea tronson s-a lovit de un obstacol: poligonul Aghires este situat pe traseul viitoarei centuri, astfel ca este necesara relocarea lui. Cu toate ca administratia municipala a demarat inca de anul trecut negocieri cu Ministerul Apararii Nationale privind gasirea unei alte locatii pentru poligonul cu pricina, variantele propuse de Primaria Zalau nu au fost pe placul autoritatilor centrale. Pentru ultima locatie propusa de municipalitate, este asteptat acum raspunsul celor de la Bucuresti, ne-a declarat purtatorul de cuvant al Primariei Zalau, Manuela Ghiurutan. „S-a transmis o adresa catre Ministerul Apararii Nationale cu masuratorile efectuate si perimetrul identificat in comuna Crasna. Asteptam luarea unei decizii de catre reprezentantii Ministerului”, a declarat Manuela Ghiurutan.
Intentii bune la nivel declarativ
Potrivit estimarilor facute de Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale, cea de-a doua etapa a proiectului are o valoare de circa 64 milioane de lei (fara TVA), in proiect fiind prevazut un punct de jonctiune cu Autostrada Transilvania. Din acest motiv, soseaua de centura este considerata de autoritatile salajene un obiectiv de interes national, menit sa fluidizeze traficul in nord-vestul tarii, numai ca, deocamdata, acest lucru pare sa fi fost inteles de autoritatile centrale doar la nivel declarativ.
Asa se face ca zalauanii mai trebuie sa dea dovada de intelegere si rabdare fata de o situatie care le consuma nervii, timpul si – mai nou – banii, intrucat nu este deloc simplu sa platesti la fiecare doi ani un gard pe care sa il ridici cu teama ca oricand poate fi distrus de un TIR naravas.
