De ce s-a tras în pianist?

Devenită campioană judeţeană în sezonul 2014 – 2015 al Ligii a IV-a de fotbal, echipa Luceafărul Bălan a obţinut calificarea la barajul pentru promovarea în al treilea eşalon fotbalistic al ţării. Sorţii nu aveau să fie deloc favorabili pentru echipa de pe malul Someşului, iar adversara sălăjenilor a fost Olimpia II Satu Mare, o formaţie mult mai bine cotată. Majoritatea oamenilor din fenomenul fotbalistic sălăjean îi dădeau favoriţi pe sătmăreni, iar echipa din judeţul vecin îşi făcea deja calculele pentru Liga a III-a. Până şi antrenorul Marius Paşca era sceptic în privinţa şanselor la promovare.

Lucrurile au stat, însă, cu totul altfel în teren, iar jucătorii pregătiţi de Paşca au dat peste cap toate calculele celor care credeau în echipa sătmăreană. Bălanul a tras primul semnal de alarmă încă din jocul tur, când a pierdut la limită, 1 – 2, dar, cu toate acestea, sălăjenii au început prost meciul retur. 0 – 2 a arătat tabela la Bălan după 20 de minute, iar sălăjenii prezenţi la meci au început să se împace cu gândul că „visul frumos” se va încheia după 90 de minute. Meciul, însă, nu era terminat, chiar dacă sătmărenii aveau 4 – 1 la general. Experienţa unor jucători pe care Marius Paşca îi avea la dispoziţie, în frunte cu Mihai Bode, şi-a spus cuvântul după prima jumătate de oră, iar Bălanul a înscris de cinci ori consecutiv, lucru foarte rar întâlni într-o partidă cu o astfel de miză.
Pentru Marius Paşca era a doua performanţă de acest gen, după „episodul” FC Zalău din vara anului 2008. A fost, practic, rezultatul cu care antrenorul zălăuan şi-a demonstrat încă o dată calitatea, aşa cum s-a întâmplat şi în perioada scurtă, dar eficientă, în care a condus Silvania Şimleu Silvaniei în Liga a II-a.
Rezultatele din primele şase etape nu au fost deloc favorabile. Chiar dacă echipa arăta tot mai bine de la o etapă la alta, scorul final nu era pe placul jucătorilor şi al antrenorilor. La cele şase rezultate nefaste au contribuit mai mulţi factori, cel mai important fiind faptul că Paşca nu a avut niciodată la antrenamente întreg lotul, astfel că nu a putut efectua nici un ciclu săptămânal, aşa cum ar fi fost normal pentru o echipă de Liga a III-a. Reacţia conducerii a venit imediat, dar a fost o decizie pripită, pe care au regretat-o ulterior cei care au luat-o în grabă.
A fost înlăturat nu antrenorul Marius Paşca, ci omul care a fost de multe ori, mai mult decât un conducător de club. A avut o contribuţie majoră la proiectul depus la Consiliul Judeţean Sălaj, prin care instituţia condusă de Tiberiu Marc a alocat 50.000 de lei clubului, la fel cum s-a zbătut şi pentru cei 20.000 de lei de la Primăria Bălan. A fost mai mult decât un antrenor atât înainte ca echipa să promoveze, cât şi după performanţa obţinută în vară.
Fără doar şi poate a avut un mare merit la promovarea echipei în Liga a III-a, iar dacă astăzi se vorbeşte despre comuna Bălan şi despre echipa Luceafărul chiar şi în presa naţională i se datorează, în mare măsură, antrenorului Marius Paşca.
Demiterea sa nu face altceva decât să spargă „buboiul” pe care acesta a încercat să-l panseze cât mai bine în cele şase etape, pentru a nu ieşi la iveală adevăratele probleme cu care se confrunta echipa. Plecarea lui Paşca de la Bălan a lăsat un gol imens nu doar pe banca tehnică, ci şi în teren, având în vedere că odată cu el au plecat şi cei mai buni jucători din echipă.
Luceafărul va arăta la jocul de sâmbătă cu FC Zalău ca o „turmă” fără stăpân, iar Bălanul poate deveni, din nou, în câteva zile, o comună necunoscută de mai marii fotbalului românesc, aşa cum a fost şi până în această vară.

Alte articole

Leave a Comment