Sportul și banii

Pentru mine, fotbalul a dispărut odată cu fotbaliștii Generației de Aur. Habar nu am cine sunt jucătorii care alcătuiesc acum Naționala României. Dar nu despre aceasta este vorba, ci despre performanțele obținute în sportul de echipă. Ce ziceți dacă începând de mâine, toate echipele locale n-ar mai putea avea în componență decât jucători din județ? N-am înțeles niciodată de ce sunt permise transferurile prin achiziții, dar am înțeles perfect că dacă ai bani și îți permiți, poți forma o echipă de mercenari care câștigă tot ce prinde. Păi nu asta a ajuns sportul în lume? Ai bani, faci echipă campioană, n-ai bani, stai la rând. Nu înțeleg de ce mai au loc campionate, întreceri și alte chestii din moment ce performanțele în sport sunt obținute în funcție de buget. Păi nu echipele cele mai bogate își permit jucători de top? Ce s-ar întâmpla dacă situația s-ar răsturna, iar echipele ar putea avea în componență doar jucători locali? Cred că s-ar dezvolta mai mult pepinierele, s-ar juca mai mult de plăcere și mai puțin din interes financiar, nu? Dar cine naiba își dorește așa ceva, echipe alcătuite doar din jucători locali? Cum s-ar mai dezvolta afacerile în sport, transferurile, achizițiile, banii, scandalul? Îmi amintesc perfect de copilărie, de momentele în care tata striga pentru că nu putea regla televizorul să urmărească meciul României, cel al Stelei. Zălăuanii se duceau pe Meseș, acolo încercau cu tot felul de improvizații să prindă semnal pentru a urmări meciuri la televizoare funcționale cu ajutorul acumulatorilor auto. Ce vremuri, ce fotbal. Acum e aproape totul despre bani, nu? Nu mă întrebați despre fotbalul din Sălaj, habar nu am și nici nu mă interesează, dar am înțeles că e în ceva ligă, una îndepărtată. Știe cineva, mai merg antrenori prin școli să caute copii talentați? Eram în clasa a VII-a la Școala „Simion Bărnuțiu”, la ora de Română. Pe final, ușa clasei s-a deschis și a intrat un tip înalt. Era Dan Predescu, profesor și antrenor de volei. N-am să uit niciodată. Ne-a ridicat în picioare, iar pe cei mai înalți băieți din clasă, adică pe mine și pe Marius, ne-a chemat la antrenamente. „De mâine, tu și tu veniți la volei”, ne-a spus antrenorul, iar apoi a plecat. Nu exista să nu te duci. Ne-am dus și bine am făcut. Ce e cu sportul acum? Uitați-vă pe stradă la cât de mulți copii obezi sunt. Aproape că sunt mai mulți grași decât slabi și e trist, foarte trist.

 

One Thought to “Sportul și banii”

  1. Anonim

    Corect da, la ce ajută ?

Leave a Comment