Din activitatea membrilor Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Șimleu Silvaniei

Conform documentelor oficiale pe baza cărora funcționează Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Șimleul Silvaniei sunt specificate obiectivele care trebuiesc realizate în scopul ajutorării membrilor săi. De peste un deceniu, președintele CARP Șimleu Silvaniei, D-nul Președinte Ioan Moș conduce cu responsabilitate activitatea CARP prin Consiliul Director și salariații săi, prin acordarea de împrumuturi, ajutorarea membrilor cu greutăți materiale cu premii în bani și alimente, ajutor de înmormântare. Organizează acțiuni culturale cu ocazia adunărilor generale, zile festive și alte manifestări. De asemenea, s-a amenajat o sală de lectură, unde se poate consulta valoroasa bibliotecă și presa cotidiană. La fel, este amenajată și dotată cu cele necesare o sală cu șah și masă pentru tenis de masă pentru doritori.
Cerându-se părerea mai multor membri, mulți au optat pentru continuarea deplasărilor în localitățile care dispun de băi curative, precum și excursii la obiective turistice, pe trasee pitorești. Conducerea CARP a hotărât ca anual să se organizeze pe sezon cinci excursii la băi și una turistică, în total șase ieșiri anuale, primăvara s-au planificat datele și locurile ce vor fi vizitate ca fiecare doritor să-și poată programa timpul.
Înaintea fiecărei excursii, la sediul CARP Șimleu se achită costul redus al excursiei, se numește un responsabil cu ordinea și respectarea programului stabilit. S-a început cu ștrandurile, după opțiunea participanților. În timpul anilor, s-au făcut deplasări la ștrandurile din Mihăieni, Acâș, Tășnad, Carei, Satu Mare, Marghita, Băile Felix, Aleșd și Turda. De menționat că atunci când în localitatea ștrandului erau obiective turistice, acestea erau vizitate de către excursioniști. Exemplu: la Aleșd s-a vizitat biserica ortodoxă din centru orașului cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită pe locul unde, la 24 aprilie 1904, au fost executați 30 de țărani români, de pe Valea Crișului Repede, de către autoritățile habsburgice pentru că și-au cerut drepturile naționale.
Impunătoarea biserică s-a construit după planurile arhitectului Francis Sztarill. În istoricul bisericii scrie că ziditu-s-a în 75 de zile în anul Domnului 1939, cu sprijinul muncii ofițerilor și ostașilor Brigadei I mixtă-munte Sinaia, sub comanda D-lui Gen. Petre Bălănescu, șef de stat major, Lt.col. Virgil Ignat, cărora credincioșii ortodocși din regiune le păstrează nețărmurită recunoștință. Cu atelaje și brațe a lucrat toată românimea din Peștiș, Aștileu, Peștere, Luncșoara, Hotar, în Aleșd erau numai câteva familii de români. Pictura bisericii s-a realizat abia în 1979 de pictorul bucureștean M.Fordea. Alături de biserică s-a ridicat un obelisc în memoria celor 30 de țărani români asasinați în anul 1904.
Foarte gustate au fost excursiile de o zi de către pensionari: plecarea din Șimleu la ora 8, cu unu sau două autocare la Zalău. Sunt vizitate Galeria de Artă” Ioan Sima” și Muzeul de Istorie și Artă, înființat în anul 1951. La ambele instituții de cultură, ne-am bucurat de explicații și răspunsuri la întrebări oferite de specialiști în materie, fiecare dintre vizitatori am rămas cu amintiri și învățături plăcute. De la Zalău, ne-am deplasat la Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou. Această grădină, înființată în anul 1968, cu o suprafață de 24 ha, are deja un renume în țară și peste hotare datorită valorii soiurilor de plante și a profesionalismului întemeietorului, prof. Vasile Fati, precum și a urmașilor săi. Vizitarea materialului expus în fața vizitatorilor ne-a uluit prin frumusețea exponatelor ce nu se poate explica în cuvinte. Trebuie vizitat pe viu, dar de mai multe ori. Un Rai în centrul Sălajului.
Participanții la excursie am servit o masă tovărășască la un local prietenos, după care ne-am deplasat în susul Văii Almașului, la Grădina Zmeilor din Gâlgău. Am aflat, de la personalul arealului protejat, că suprafața de 3ha este de tip geologic și peisagistic. Ca să ne convingem, am străbătut pe aleile dintre formele geologice curioase, stânci de forma:”Căpitanul și soldații”, „Acul Cleopatrei”, „Zmeul și zmeoaica”, Peștera, Câmpul de ferigă, terenul de fotbal, o sală mare( schelet de lemn) acoperită, multe scaune.
Un încântător traseu a fost pe ruta Cizer-Vânători-Ciucea-Huedin-Filduri. La Ciucea cu mare interes, s-a vizitat Muzeul din Castelul “Octavian Goga”(n. la Rășinari, 01.04.1881-d.la Ciucea 07.05.1938) situat pe malul drept al Crișului Repede pe șoseaua Oradea-Cluj. O atenție deosebită s-a acordat “Mausoleului” (cripta) realizat între 1938- 1958 prin strădania văduvei poetului, cântăreața de operă Veturia Goga după planurile arhitectului G.M. Cantacuzino. Continuând drumul prin Defileul Crișului Repede, apropiindu-ne de Huedin, zărim zeci de castele și sute de turnulețe strălucind de razele soarelui. Acele construcții, cu arhitectură importată, aparțin membrilor celei mai prolifice etnii.
Trebuie să menționez că D-nul Președinte, Ioan Moș, în toate ocaziile, cu o zi înaintea sosirii într-o localitate, lua legătura cu persoanele interesate de prezența noastră. La Huedin, președinții C.A.R.P. și al Comisiei de Cenzori au fost invitați la sediul C.A.R.P. unde au avut un folositor dialog cu gazdele. Fețele bisericești ne-au prezentat suferințele și batjocura suferită de clerul românesc din Huedin, ajungând-se la asasinate săvârșite de cetățenii din alte culte. A urmat vizitarea Bisericii de lemn din Fildu de Sus cu hramul “Coborârea Sfântului Duh”, construită în anul 1727, având cel mai înalt turn dintre bisericile din Sălaj.
Am fost invitați de D-ul Părinte Sabău Ioan din Fildu de mijloc, localitatea în care s-a născut D-ul Președinte al CARP Șimleu, să vizităm impunătoarea nou construită biserică, tip catedrală, stil Bizantin cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Domnul părinte ne-a prezentat date amănunțite despre enoriașii parohiei, istoricul construirii bisericii, cei prezenți am admirat mărimea spațiului, a decorării interiorului. Cu mare fast, la 28 mai 2023, biserica a fost resfințită de Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului. Tot cu acea ocazie, s-a sfințit și Capela mortuară.
În încheierea vizitei noastre, distinsele gazde ne-au oferit un ospăț prietenesc cu bunătăți culinare gustoase, pregătite de priceputele enoriașe, iar D-nul Președinte Ioan Moș a demonstrat cu prisosință că are calitățile superioare unei gazde primitoare.
În altă excursie, ne-am delectat cu traseul printre localitățile slovace din Valea Târnei, prin vizitarea Castelului „Poiana Florilor”, situat la 15 km de Aleșd. Inițial, a fost un castel de vânătoare construit de groful Zicky Jeno (Eugen) între anii 1891- 1894, având 365 ferestre. În anul 1928, a fost vândut firmei Darvaș, care avea domenii în zona Borod și Diosig. După naționalizare, s-a transformat într-un hotel-restaurant mult căutat de excursioniști, unde se organizau festivități muncitorești la 1 Mai, 23 august, în ziarul Scânteia i se făcea reclamă. Personal, l-am vizitat în anul 1952, eram într-o echipa artistică din Marghita, era o bijuterie. Când l-am vizitat cu grupul pensionarilor în interiorul zecilor de camere nu era nimic, nici un scaun sau o cratiță, s-a aplicat după 1990 metoda românească: s-a furat tot. În schimb, am găsit două măicuțe în vârstă trimise de la Mănăstirea “Sfintei Cruci” din Oradea de care aparține castelul. De la castel, coborâm prin Muntele Șes pe firul râului Bistra ce izvorăște din zona satului Huta-Voivozi și ajungem în localitatea Pădurea Neagră aparținând de orașul Aleșd. În localitate a funcționat din anul 1840 o fabrică de sticlă cu muncitori străini, apoi numai români, producea mai mult pentru export, servicii de pahare, pești și alte ornamente, candelabrul mare din Sala Operei Române este fabricat acolo. Șoseaua Aleșd- Voivozi trece chiar prin curtea renumitei fabrici. S-a aplicat și cu fabrica de sticlă „metoda românească”. Dar acolo nu s-au lăsat până nu au demolat și pereții. Au rămas doar blocurile cu pensionari. Dar au apărut ca noutate trei patru bisericuțe de cult neoprotestant. Îmi amintesc că, în anul 1975, am vizitat fabrica la secția expediții, iar pe marile ambalaje la destinatar scria Baltimore, SUA.
În anul 1969, s-a desființat calea ferată cu ecartament îngust de la Pădurea Neagră- Voivozi, iar pe malul Bistrei, pe minunatul defileu, s- a construit o șosea asfaltată, apa Bistrei fiind curată ca lacrima. Ieșim din defileu și pădure, pe partea stângă ne întâmpină o mănăstire nouă de maici în construcție.
Una dintre cele mai reușite și instructive excursii formată din 110 persoane pe o rută necunoscută de majoritatea participanților. Plecarea pe la Cizer-Ciucea cu popas la Complexul turistic Piatra Craiului, apoi spre Sud prin Bratca, situată în splendida depresiune care străjuiește calea ferată Oradea-Cluj, fiind atestată din 1435. Drumul urcă din Damiș spre Roșia, Remetea, trecem prin satul Meziad, spre peșteră dăm de o cabană unde se parchează mașinile, se merge în sus pe malul pârâului cu același nume 15 minute până la gura peșterii, unde ne așteaptă ghidul care ne demonstrează cum se lansează peste o prăpastie invitându-ne să încercăm. Întrucât nu sunt amatori, ne este prezentată amenajarea modernă, o scurtă instruire de protecție și comportare mergând pe aleile amenajate, urcări și coborâri pe zeci de scări de metal. Cu toții am admirat stalagmitele, stalactitele, formele curioase ale figurilor create de natură, bucurându-ne cu toții, chiar și cei care am vizitat și alte peșteri.
Am revenit la autobuze și prin Remetea, Drăgănești, Brădet am ajuns la Chișcău, cu faimoasa Peștera Urșilor, mulți dintre cei prezenți au mai vizitat-o. Peștera a fost descoperită în anul 1975, se găsește la 482 m altitudine, în Podișul Padeșului, care se întinde până spre localitatea și Lacul Beliș. Literatura de specialitate spune că Peștera Urșilor este o capodoperă a naturii, fiind unică în România și Europa în care se găsește și un schelet al ursului de peșteră. De acest lucru ne-am convins cu toții.
După o pauză mai lungă, ne-am reîntors la Beiuș, unde ne așteptau autoritățile locale, care ne considerau oaspeți de seamă, până în februarie 1968, am făcut parte din regiunea Crișana. După ce ni s-a adresat un bun venit în numele mulțimii din centrul Beiușului, veche și neîntreruptă vatră a românismului, D-nul Președinte al CARP Șimleu Silvaniei Ioan Moș, a trecut la depunerea de coroane în memoria personalităților istorice care au avut de pătimit pentru propășirea Patriei.
Excursiile din anul 2023 s-au încheiat cu cele trei zile( 1-3 septembrie) de pelerinaj, pe traseul Șimleu Silvaniei- Satu Mare, cu băi la ștrandul termal, în continuare prin Ciuperceni, Livada, Mănăstirea Portărița, unde ni s-au rezervat locuri de dormit. Am trecut prin Negrești Oaș, Certeze, o localitate unică în România, cu case de locuit tip vilă, cu confort modern, proprietarii fiind localnici care au muncit în Occident, banii câștigați i-au investit în case și obiecte de valoare. Cei ce trec prin localitate se deplasează cu viteză scăzută ca să poată admira vilele noi. Apoi, s-a trecut pe la Hanul „Sâmbra Oii”, Săpânța unde s-a vizitat Cimitirul Vesel, Sighetu Marmației. S-au vizitat, din nou, celulele unde au pătimit și au sfârșit mulți politicieni români, condamnați de români la fel ca și înainte de 23 august 1944, doar pentru că aveau altă orientare politică. S-au vizitat și sculpturile tematice din curtea închisorii precum și cimitirul săracilor – necropola celor fără de mormânt. Vizitatorii au luat cunoștință de scara vieții( poarta memoriei), despărțindu- ne cu pioșenie și tristețe de cele văzute.
Excursioniștii și-au continuat drumul prin Oncești, la Mănăstirea Bârsana, capăt al pelerinajului pe anul 2023.
Un aport la reușita pelerinajului l-a adus părintele Pădurean Ioan, ctitorul Mănăstirii Bobota, membru CARP Șimleu, care a oficiat serviciul divin culminând cu cuvinte de învățătură la sfânta slujbă de la Mănăstirea Bârsana în fața a mii de credincioși, în aer liber.
La întoarcere, traseul a fost prin Călinești, oprire la Ocna Șugatag, Budești(pe urmele lui Pintea Viteazul), Trecătoarea Netedă( 1040 m), orașul Cavnic, fost centru muncitoresc minier, Surdești, Baia Sprie, Baia Mare, Cehu Silvaniei și Șimleu Silvaniei.
În afară de locurile mai sus amintite, au mai fost organizate excursii la: Alba Iulia, Mănăstirea Dumbrava, Mihai Vodă de lângă statuia unde a fost asasinat Mihai Viteazul, precum și trei excursii în Ungaria, orașul Nyirbator, localitate înfrățită cu orașul Șimleu.
În viitor, Consiliul Director va continua această activitate. În prezent, se pregătește sărbătorirea Zilei Internaționale a Persoanelor Vârstnice, ce va avea loc duminică, 1 octombrie 2023, la orele 16, la complexul “Cubic” Șimleu Silvaniei, unde sunteți așteptați cu drag.

Paul Maghiar,
pensionar

One Thought to “Din activitatea membrilor Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Șimleu Silvaniei”

  1. […] Conform documentelor oficiale pe baza cărora funcționează Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Șimleul Silvaniei sunt specificate obiectivele care trebuiesc realizate în scopul ajutorării membrilor săi. De peste un deceniu, președintele CARP Șimleu Silvaniei, D-nul Președinte Ioan Moș conduce cu responsabilitate activitatea CARP prin Consiliul Director și salariații săi, prin acordarea de împrumuturi, ajutorarea membrilor cu greutăți materiale cu premii în bani și alimente, ajutor de înmormântare. Organizează acțiuni culturale cu ocazia adunărilor generale, zile festive și alte manifestări. De asemenea, s-a amenajat o sală de lectură, unde se… Citeste mai mult […]

Leave a Comment