Bunătățile și frumusețile Sălajului ajung pe culmi sibiene. Județul va fi reprezentat la Târgul Național de Ecoturism, ce va avea loc în perioada 24-28 septembrie în Piața Mare din Sibiu. Ediția din acest an are ca motto sintagma „Cultura dezvoltă” și pune în valoare experiențele inedite pe care turismul emergent le presupune și care pot fi asigurate de către resursa locală atât prin componenta gastronomică, cât și prin ateliere meșteșugărești interactive, după cum transmit organizatorii.
Mai multe zone din întreaga țară vor fi reprezentate, participând reprezentanți din Delta Dunării, Maramureș, Harghita, Argeș, Sibiu și Sălaj, ce vor promova și valorifica diversitatea și autenticitatea turismului și produselor românești.
Sălajul, recunoscut în toate colțurile țării
Sălajul este recunoscut pentru tradiții, natura autentică și oamenii pricepuți. Meșterii sălăjeni duc mai departe arta lemnului, cusătura pe pânză albă, țesăturile tradiționale, icoanele pe sticlă și ceramica. În satele de pe Valea Someșului și Valea Barcăului se regăsesc ateliere unde meșteșugul manual rămâne o marcă a identității locale. De asemenea, județul se remarcă prin produse autentice, precum pălinca, mierea naturală, împletiturile din nuiele, clopăritul și vinificația, alături de numeroase preparate tradiționale cu influențe maghiare sau slovace.
Sălăjenii sunt recunoscuți în toate colțurile țării pentru păstrarea vestigiilor, precum Castrul Roman de la Porolissum, bisericile de lemn incluse pe lista UNESCO, Cetatea Báthory din Șimleu Silvaniei, dar și obiective locale. Totodată, Sălajul se remarcă prin peisaje și rezervații naturale, precum Grădina Botanică „Vasile Fati”, Grădina Zmeilor, Izvoarele Barcăului sau Mlaștina de la Iaz, dar și prin satele cu arhitectură tradițională, transformându-se într-o destinație ideală pentru iubitorii de ecoturism și turism cultural.
Numeroși producători sălăjeni ajung la Sibiu
La Târgul Național de Ecoturism 2025, județul Sălaj va fi reprezentat de producători importanți. Spumantele Silvania, produse la crama Podgoriei Silvania, se nasc în galeriile unice aflate la 60 de metri sub stâncă și întinse pe 3,5 kilometri. Tradiția ceramicii de Zalău, consacrată în secolele XVIII-XIX și prezentă astăzi în mari muzee din Europa, este readusă la viață în Borla prin munca olarului Csibi Csaba, care după 2010 a reușit să redea cromatica, ornamentele și formele specifice zonei. Împletiturile din nuiele, practicate de meșterii din satul Var, rămân o tradiție vie, transmisă din tată în fiu, materia primă fiind recoltată de pe malul Someșului.
Mierea de albine este un alt produs sălăjean important, iar producătorii locali sunt printre cei mai mari producători și exportatori din România. Vinurile Fort Silvan definesc ambiția de a cultiva vița-de-vie, proiectul fiind considerat „fortăreața” ce apără limita nordică a viticulturii românești. De asemenea, clopurile din paie, cusute de Augustin Mureșan, probabil ultimul sălăjean care mai practică această meserie, spun povestea unei tradiții aflate în lupta cu lumea modernă.
Pălinca produsă la distileria Aciu, obținută din prune, gutui, mere, pere sau caise, aduce aroma vremurilor trecute. Gustul său autentic a fost răsplătit cu numeroase medalii și diplome la competiții naționale și internaționale, confirmând astfel renumele pălincii sălăjene.