Sapaturile arheologice din Piata Centrala din Zalau, impulsionate de construirea noii Hale Agroalimentare, fac dovada locuirii zonei in perioada medievala timpurie. Obiectele gasite in cele 170 de complexe arheologice vor fi expuse, dupa restaurare, pentru publicul zalauan si nu numai.
Arheologii salajeni au intervenit pe perioada verii pentru descarcarea de sarcina arheologica a terenului viitoarei hale agroalimentare din piata centrala. Potrivit informatiilor furnizate de responsabilul de santier din cadrul Muzeului Judetean de Istorie si Arta din Zalau, dr.Dan Bacuet Crisan, cercetarea arheologica preventiva efectuata a avut ca scop salvarea vestigiilor arheologice din zona afectata de constructia Complexului agroalimentar din Piata Centrala a Zalaului.
In vecinatatea acestei zone, pe suprafata unde s-a construit cladirea Manager, in anul 2008 au mai fost efectuate cercetari arheologice preventive, ocazie cu care a fost identificat si datat un sit arheologic din secolele XIII-XIV. In schimb, asa cum a aratat Dan Bacuet Crisan, ceea ce s-a descoperit in perioada iunie-august 2011, apartine, in principal, secolelor XI-XIII.
Descoperiri inedite: o fantana, o groapa menajera si un cuptor de minereu
Vestigiile arheologice au fost gasite la adancimea de un metru si chiar de 1,3 metri adancime la care complexele arheologice descoperite au fost conturate la nivelul sterilului arheologic (lut galbui) si se prezentau sub forma unor pete de culoare negricioasa. Descoperirile arheologice au scos in evidenta faptul ca zona a fost locuita in mai multe perioade de timp: in secolele XI-XIII, XIV-XVII, XVII-XIX, si XIX-XX. Complexele arheologice descoperite din secolele XI-XIII au o deosebita valoare istorica, ele fiind formate din: locuinte de suprafata sau adancite, anexe gospodaresti, gropi menajere, gropi de stalp, un gard, o fantana, instalatii de foc amenajate in aer liber (cuptoare cu bolta, vetre simple) si un cuptor in care se reducea minereul de fier. Au mai fost descoperite si alte categorii de artefacte: cute pentru ascutit, fusaiole, artefacte din fier, un corn (perforat) de animal, zgura de fier, fusaiole din lut. Dovezi ale locuirii in aceasta zona in perioada secolelor XVI-XVII sunt si complexele arheologice databile in acest orizont sunt de tipul: o anexa gospodareasca, o groapa menajera, gropi de stalp, fragmente ceramice de culoare caramizie sau cenusie si fragmente de cahle. De remarcat, pentru perioada secolelor XVII-XIX ar fi cateva complexe arheologice, o groapa menajera, vase ceramice, fragmente de cahle si o moneda. Artefactele care ofera cea mai buna datare pentru aceasta perioada sunt: moneda de 1 Kreuzer de la Maria Tereza (anul emiterii 1762) si fragmentul de cahla cu initiale de nume (J C) si anul 1750. Arheologii au mai descoperit gropi de stalp, care provin de la limite de proprietati, gropi menajere, o fantana si o latrina, ceramica (printre care si ceramica de Zalau), portelan, sticla, oase, piese din fier, toate datate recent, din secolele XIX-XX.
Dovezi din vechiul targ al Zalaului
Descoperirile arheologice din acest loc sunt foarte importante pentru istoria Zalaului mai ales in perioada medievala timpurie. Importanta lor este data in primul rand de faptul ca avem foarte putine date arheologice despre intinderea, structura si organizarea Zalaului in evul mediu timpuriu (sec. XI-XIII). Pe baza acestor descoperiri, putem afirma cu destula certitudine ca in perioada medievala timpurie Zalaul (ca asezare) ocupa spatiul pe care astazi se afla Piata Agroalimentara Centrala. Aceste cercetari arheologice preventive aduc un plus de informatie cu privire la evolutia acestui spatiu in perioada medievala timpurie (secolele XI-XIII), medievala clasica si tarzie (secolele XVI-XVII) precum si in perioada moderna si contemporana (secolele XVIII-XIX-XX). Este cunoscut faptul ca Zalaul obtine in anul 1370 privilegiul de a tine targ anual, iar in 1542 obtine dreptul la autoguvernare, a apreciat Dan Bacuet Crisan.
In zona viitoarei Hale Agroalimentare au fost identificate si cercetate, in total, 170 complexe arheologice, reprezentand: locuinte, anexe gospodaresti, gropi menajere, cuptoare menajere, gropi de stalp, fantani. O parte din obiectele descoperite se afla in depozitele MJIA din Zalau, iar o alta parte se gasesc in laboratoarele de restaurare. Dupa refacerea si restaurarea acestora, muzeografii din Zalau vor prezenta publicului, in cadrul unei expozitii, artefactele gasite in zona pietei centrale.
De la targ, la hala
La aceasta data, constructorii lucreaza de zor la realizarea fundatiei viitoarei hale agroalimentare. Asa cum am aflat de la Manuela Ghiurutan, purtatorul de cuvant al Primariei Zalau, acestia fac sapaturile necesare in vederea pregatirii terenului si turnarii betonului, confectioneaza si monteaza armaturile si cofrajele la fundatii. Lucrarile de constructie a Complexului agro-alimentar din zona centrala a muncipiului Zalau sunt realizate de catre Asocierea SC Copisa Constructora Pirenaica SA Barcelona, SC Consinit SRL Zalau, SC Ianus SRL Zalau. Administratia locala a semnat cu reprezentantii acestor societati un acord cadru in vederea executarii lucrarii, pe patru ani, valoarea contractului fiind de 12,270 milioane de lei. Prima etapa a contractului a fost semnata pentru o perioada de sapte luni, valoarea subcontractului este de 8,754 milioane de lei. Startul executiilor s-a dat la finele lunii august, iar pana in 30 martie 2012, se estimeaza ca vor fi realizate 70 la suta din lucrarile necesare finalizarii investitiei.
Reiteram faptul ca hala din piata centrala va dispune de spatii la subsol, parter si etaj, pentru comercializarea de legume, fructe, lapte si produse lactate, carne si preparate din carne, oua, miere si produse apicole, produse conservate, produse de panificatie si patiserie, flori, seminte, material saditor, cereale, precum si unele articole de uz gospodaresc. Totodata, imobilul va fi construit cu parcare subterana, in care vor fi amenajate 50 de locuri.
