Cât aur a mai rămas de extras la nivel global?

Raritatea aurului este unul dintre motivele pentru care acest metal rămâne un refugiu sigur şi căutat. În 2025, preţul metalului galben a înregistrat cea mai puternică creştere din ultimii ani, urcând cu peste 50%, pe măsură ce investitorii globali reacţionează la incertitudinea din economia mondială.

Dacă tot aurul extras vreodată – aproximativ 216.000 de tone – ar fi topit la un loc, ar forma un cub înalt de numai 22 de metri, aproximativ înălţimea unei clădiri cu patru etaje, potrivit visualcapitalist.com.

Între timp, rezervele de aur dovedite şi recuperabile din punct de vedere economic ale lumii totalizează aproximativ 64.000 de tone, formând un cub mai mic de 15 metri, conform sursei citate care, în baza datelor Consiliului Mondial al Aurului, ale Serviciului Geologic al SUA (USGS), respectiv ale enciclopediei Britannica, prezintă situaţia aurului la nivel global.

• Cât aur există şi cât a mai rămas

Aproape trei sferturi din tot aurul cunoscut a fost deja extras. Pe măsură ce noile descoperiri devin mai rare şi costurile de minerit cresc, accentul se îndreaptă din ce în ce mai mult către reciclare şi îmbunătăţirea tehnologiei de recuperare.

Aşa cum arăta anterior sursa menţionată, au fost deja extrase 216.265 de tone de aur, iar rezervele rămase ating 64.000 de tone.

• Cea mai mare extracţie a avut loc în era modernă

Două treimi din tot aurul minat vreodată au fost extrase începând cu anul 1950, datorită progreselor tehnologice şi cererii industriale. Era postbelică a inaugurat mine la scară largă în cariere deschise şi tehnici eficiente de rafinare. Astăzi, ratele de extracţie încetinesc pe măsură ce conţinutul de minereu scade, dar stocul total de la suprafaţă continuă să crească lent în fiecare an, notează sursa amintită.

Din tot aurul extras, aproximativ 45% există sub formă de bijuterii, în timp ce 22% este deţinut sub formă de lingouri şi monede. Băncile centrale deţin, împreună, aproximativ 17%, folosind aurul ca o protecţie strategică împotriva inflaţiei şi a instabilităţii geopolitice. Aurul este utilizat şi în tehnologie şi în alte industrii, alimentând componente electronice şi aerospaţiale.

• Maxim istoric al preţului aurului, în 2025

Preţul aurului a atins recent, pentru prima dată, pragul de 4.000 de dolari uncia, în condiţiile în care investitorii au căutat un refugiu sigur faţă de un dolar mai slab, de volatilitatea geopolitică şi incertitudinea economică.

În acelaşi timp, China şi alte ţări şi-au diversificat investiţiile în aur, îndepărtându-se de obligaţiunile de trezorerie ale SUA, respectiv orientându-se către aur, în urma sancţiunilor dure impuse de Washington Rusiei după invazia Ucrainei din 2022. Investitorii individuali au făcut, de asemenea, plasamente în aur ca protecţie împotriva inflaţiei persistente.

În aceste condiţii, cotaţia aurului a urcat cu peste 50% anul acesta.

• Se poate găsi mai mult aur?

Deşi rezervele economice de aur din pământ se ridică la aproximativ 64.000 de tone, acestea nu includ tot aurul rămas. Există mai multe zăcăminte de aur nedescoperite, iar pe măsură ce preţul metalului creşte, zăcămintele mai mici sau cu conţinut scăzut de aur devin mai fezabile din punct de vedere economic. Preţurile ridicate creează, de asemenea, stimulentul pentru exploratori să căute mai mult aur, ceea ce duce la noi descoperiri.

• Cererea globală de aur – solidă în ultimul deceniu

Cererea globală de aur s-a menţinut solidă în ultimul deceniu, alimentată de consolidarea rezervelor băncilor centrale, cererea de investiţii şi de bijuterii, arată visualcapitalist.com, care a prezentat, luna trecută, cele mai importante ţări producătoare de aur din 2010 până în 2024, evidenţiind evoluţia acestora în domeniu.

În timp ce unele ţări şi-au crescut semnificativ producţia de profil, altele au înregistrat scăderi notabile, conform datelor Consiliul Mondial al Aurului (WGC).

China a fost principalul producător global de aur vreme de mai bine de un deceniu, potrivit sursei citate. Aceasta notează că, în 2024, ţara asiatică a produs 380 de tone de aur, în creştere cu doar 8% faţă de cele 351 de tone din 2010. În ciuda creşterii modeste, dominaţia sa reflectă investiţiile pe termen lung în infrastructura minieră şi de rafinare internă. Industria minieră susţinută de stat a Chinei contribuie, de asemenea, la izolarea acesteia de volatilitatea globală.

Rusia, aflată pe locul al doilea în clasament, şi-a sporit producţia de aur cu 63% din 2010, ajungând la 330 de tone în 2024. Această creştere este determinată de investiţiile mari în proiecte miniere şi de o concentrare strategică pe consolidarea rezervelor naţionale. Urmează Australia, cu 284 de tone în 2024, mai mult cu11% faţă de cantitatea extrasă în 2010: 257 de tone. În schimb, Canada, plasată pe poziţia a patra, a înregistrat cea mai mare creştere în rândul primelor cinci ţări producătoare, de 98% – de la numai 102 tone în 2010, la 202 tone în 2024.

Potrivit sursei citate, SUA reprezintă singurul producător din primii cinci care a înregistrat un declin al cantităţii de aur extrase. În 2024, SUA au produs 158 de tone, faţă de 231 de tone în 2010 – o scădere de 32%. Reglementările de mediu, cantităţile inferioare de minereu şi închiderea minelor principale au contribuit la acest declin, împingând SUA pe locul al cincilea la nivel global.

• WGC: Băncile centrale preferă pentru rezerve aurul, în detrimentul dolarului

Băncile centrale din întreaga lume se aşteaptă ca ponderea deţinerilor de aur în rezervele lor să crească în următorii cinci ani, în timp ce ponderea dolarului ar urma să scadă, conform unui studiu publicat vara aceasta de Consiliul Mondial al Aurului (WGC), citat de Reuters.

La studiu au participat 73 de bănci centrale, iar 76% dintre acestea se aşteaptă ca deţinerile lor de aur să crească în următorii cinci ani, comparativ cu 69% anul trecut. Aproape trei sferturi dintre respondenţi se aşteaptă ca rezervele băncilor centrale denominate în dolari să fie mai reduse în următorii cinci ani, comparativ cu 62% anul trecut.

Potrivit WCG, 95% dintre respondenţi cred că rezervele de aur ale băncilor centrale vor creşte în următoarele 12 luni, comparativ cu 81% anul trecut, în timp ce Banca Angliei (BoE) rămâne locul preferat pentru depozitarea rezervelor de aur ale băncilor centrale.

”Performanţa aurului în timpul perioadelor de criză, diversificarea portofoliilor şi acoperirea riscurilor privind inflaţia sunt motivele pentru majorarea rezervelor de aur în viitor”, menţionează WGC.