Liberalii critică Primăria Zalău pentru creșterea impozitului pe teren al firmelor

Partidul Național Liberal- filiala județeană Sălaj, a organizat o conferință de presă vineri, 2 martie, având ca tematică o componentă națională privind, în special, domeniul energetic și o componentă locală, în care au fost evidențiate probleme importante ale comunității zălăuane. 

Lucian Bode, deputat și președinte al PNL Sălaj, a făcut câteva precizări legate de problemele pe care le-a discutat în cadrul ultimelor întrevederi pe care le-a avut la Burxelles cu factori de decizie din parlamentul European pe diverse tematici, în special pe cele legate de domeniul energetic.“În perioada 26-28 februarie m-am aflat la Bruxelles unde am participat la câteva acțiuni împreună cu oficiali ai Parlamentului European. Liberalizarea pietei de gaze naturale; Noile tinte privinde „energia verde”; „Ce facem cu carbunele?”; Proiectul gazoductului BRUA.

La invitația lui Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE am participat la o întâlnire alături de comisarul european pentru energie și schimbări climatice, Miguel Arias Cañete, conducători ai societăților comerciale din sectorul energetic din România, membri ANRE, ambasadorul adjunct al României la UE, directorul pe Energie nucleară al Comisiei Europene, șeful delegației suedeze a PPE in Parlamentul European si raportor alternativ pe guvernanta uniunii energetice, precum și alți deputați în Parlamentul European – raportori pe dosarele incluse în pachetul „Energie Curată” si responsabili cu negocierea acestor dosare cu Consiliul. Printre subiectele discutate s-au numărat strategia de securitate energetică în sud-estul UE și proiectul BRUA.

Proiectul 100% românesc BRUA al cărui inițiator sunt și eu, a devenit legea de dezvoltare pe teritoriul României a unui sistem de transport gaze naturale pe coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria. Astfel, am avut ocazia de a reafirma scopul acestui proiect în ceea ce privește creșterea securității energetice a României și interesele acesteia în regiune, precum și asigurarea unei garanții către statele din Europa Centrală și de Sud-Est cu privire la accesul la trei surse de gaze naturale. România va avea posibilitatea de a transporta bidiredirecțional gaze naturale, atât spre Bulgaria, cât și spre Ungaria și Austria.

Pe teritoriul României gazoductul va traversa 11 judeţe, respectiv 528 de km pe traseul Giurgiu-Arad, şi va permite transportul bidirecţional a 1,5 mld. mc/an gaze naturale înspre/dinspre Bulgaria şi de 4,4 mld. mc/an înspre/dinspre Ungaria. De menţionat este faptul că prin construirea gazoductului se are în vedere respectarea dreptului la proprietate şi a obligaţiilor de mediu pe care România, ca stat membru al UE, şi le-a asumat. În mod concret, implementarea BRUA înseamnă garanţia că ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est vor avea acces la cel puţin trei surse diferite de energie, generând creşterea nivelului de securitate energetică a României prin diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare cu gaze naturale. BRUA presupune investiţii de circa 550 milioane de euro până în 2020 din care 179 de milioane sunt deja asigurate de către Comisia Europeană, în baza unui acord semnat în data de 9 septembrie 2016. În plus prin implementarea BRUA se creează mii de locuri de muncă şi se deschid oportunităţi economice semnificative.

România poate găzdui în viitor o Bursă Regională a Gazelor Naturale, jucând astfel un rol important în viitoare proiecte energetice regionale. Primele etape au fost deja realizate, România a obținut o primă finanțare europeană în 2016, compania Transgaz a semnat un acord de finanțare cu BERD de aproximativ 60  de milioane euro în 2017, iar achiziția de echipamente și lucrări a fost finalizată. În contextul celor prezentate mai sus, dar și ținând cont de poziția Ungariei pe această temă, precum declarațiile de anul trecut cu privire la faptul că gazoductul BRUA se poate opri pe teritoriul statului ungar și recentele declarații ale ministrului Afacerilor Externe Ungar și ale premierului Viktor Orban cu privire la „importul anual de peste 4 miliarde de metri cubi gaze naturale din România pentru următorii 15 ani începând cu anul 2020 ” am dorit să aflu de la comisarul Cañete care este poziția sa cu privire la evoluția proiectului BRUA în ceea ce privesc termenele de implementare, sursele sau rutele, dar și dacă s-au schimbat coordonatele inițiale care au stat la crearea acestui obiectiv.

Răspunsul Comisarului European pentru energie și schimbări climatice s-a axat pe mai multe coordonate, acesta  subliniind importanța acestui proiect în ceea ce privește diminuarea dependenței de gazul rusesc, BRUA fiind fundamental pentru a acoperi deficitul din regiune. Acesta a continuat prin a menționa poziția Comisiei Europene, care sprijină total orice proiect care se bazează pe interconectivitate, acesta fiind unul dintre pilonii unei piețe competitive. Proiectul BRUA este, așadar, un proiect sprijinit, care poate asigura o continuitate în ceea ce privește furnizarea de gaze naturale, atât pentru România, cât și pentru Sud-Estul Europei iar acest lucru nu ne îndeamnă decât la promovarea dezvoltării acestui obiectiv de importanță națională și strategică pentru România și UE”.

“Există o îngrijorare majoră din partea partenerilor europeni că România nu  reușește să atragă fonduri UE”

Lucian Bode a declarat în conferința de presă a PNL: ”În cadrul întâlnirii de la Bruxelles am abordat de asemenea problematica fondurilor europene,  iar pe acest domeniu  am vizat situația accesării de către țara noastră a fondurilor destinate  infrastructurii de transport. În contextul în care  la nivelul UE se pregătește viitorul exercițiu financiar pentru următorii 7 ani care va finanţa politicile comune ale UE din 2021 până în 2027, România trebuie să dovedească că este capabilă să absoarbă pe actualul exercițiu fondurile alocate. Există risc de dezangajare fonduri europene pentru România.

Din păcate din discuțiile pe care le-am avut la Bruxelles există o îngrijorare majoră din partea partenerilor europeni că România nu  reușește să atragă aceste fonduri. Un avertisment similar a fost lansat de curând de către doamna Corina Crețu, comisar European pentru dezvoltare regională, care  a atras atenția actualului Guvern că există  un risc mare pentru România să piardă fonduri. ( Ex Programul Operaţional Regional (POR) înregistrează cele mai mari întârzieri şi un risc de dezangajare de fonduri de până la 831 milioane de euro până la finalul anului). Pe domeniul infrastructurii de transport România are alocate prin POIM 2014-2020 aprox 6 mld de euro, iar prin CEF (Connecting Europe Facility) sume  în valoare de 1,13 mld euro. Situația cea mai gravă se înregistrează pe CEF  unde cele 7 proiecte se află în risc de dezangajare din cauza slabei capacități administrative a CFR SA de a implementa proiectele respective.

Din cele 7 proiecte ale CFR SA prinse în acest program, toate au întârzieri între 1 și 2 ani! În cadrul discuțiilor care au avut loc la sfârșitul anului trecut la Bruxelles unde a participat și MT, concluziile comisiei  au fost clare și fără echivoc: capacitatea administrativă deficitară a MT și CFR SA  în ciuda asistenței tehnice a BEI si Jaspers si problemele procedurilor de achiziții publice respinse unele de 5 ori de către ANAP sau anulate de către CNSC, ori evaluări care durează și jumătate de an a ofertelor depuse. În luna martie, Ministerul de resort va trebui să comunice Comisiei Europene un raport complet al progreselor făcute în privința celor 7 proiecte, iar în condițiile în care deficiențele nu au fost rezolvate iar România va pierde bani” a spus Lucian Bode.

Dana Crișan: “Suntem acuzați că dăm iz politic problemelor comunității”

Consilierul local PNL, Dana Crișan, a ridicat câteva probleme importante în cadrul conferinței de presă organizate de PNL Sălaj vineri, 2 martie. Două dintre acestea au fost legate de bugetul local al municipiului pe anul 2018 și deșeurile vegetale – o problemă gravă cu care zălăuanii care locuiesc la curte se confruntă pe mai departe. Referitor la problemele existente pe segmentul bugetar, Dana Crișan a punctat:

“Vă dau câteva cifre care arată gravitatea situației: buget funcționare = 69 la sută, buget dezvoltare = 31 la sută. Iar lucrurile stau și mai rău decât ar putea părea la prima vedere – bugetul de dezvoltare este format, în majoritate (72 la sută) din excedentul anului trecut. Fără această componentă, Dezvoltarea ar avea doar 8,4 la sută din bugetul pe acest an.

De ce executivul Primăriei Zalău nu a găsit o variantă, în folosul comunității, pentru folosirea acestor bani rămași an de an și transformați în excedent? La secțiunea de funcționare, referitor la impozitul pe venit, acesta a scăzut cu 28 la sută în condițiile în care cheltuielile de personal au crescut, așa cum știm cu toții. La autorități executive creșterea este de 48 la sută față de 2017 și mai mult decât dublă față de 2016. Poliția locala – creștere de 33, Casa Municipală de Cultură creștere de 26 la sută și exemplele pot continua. Pentru a << închide >> bugetul au scăzut sumele repartizate pentru cheltuielile materiale (când știm că prețurile au crescut la utilități), reparații străzi, salubritate, transport în comun – adică exact problemele cele mai dureroase ale comunității.

O altă problemă este cea legată de creșterea impozitului pe teren la persoane juridice în urma noii zonări a intravilanului municipiului. Primarul Ionel Ciunt, dar și ceilalți membrii ai executivului Primăriei, nu au comunicat eficient cu consilierii locali. Astfel, am aflat din presă că Primaria va negocia noile impozite sau problema lor cu fiecare proprietar în parte. Considerăm ca o astfel de abordare discreționară este imorală, discriminatorie, dar si ilegală. Grupul consilierilor PNL consideră că este necesar să venim cu facilități în sprijinul agenților economici, nu să le punem piedici. Proiectul legat de buna gospodărire, păstrarea curățeniei și cuantumul amenzilor pentru abateri pe  acest segment este o altă problemă pe care zălăuanii sunt nevoiți să o rezolve așa cum pot.Consider ca trebuia analizat cu maximă răspundere fiecare articol în parte din acest Proiect de hotărâre.

Ni se reproșează, în lipsa unor argumente solide la problemele pe care le semnalăm, faptul că intervenim politic în ședințele de consiliu local. Nu cred ca este normal ca la problemele punctuale pe care le semnalăm să ni se întoarcă în plen, sub formă de reproș, sau să le fie date acestora o conotație politică. Sunt problemele zălăuanilor, nu au legătură cu politica! Poate cel mai dureros punct este cel legat de deșeurile vegetale. Noul operator de salubritate nu le colectează, iar soluțiile oferite de primărie nu ni se par viabile. Ceea ce se poate vedea este riscul unor creșteri de tarife la Brantner. Administrația PSD vine cu sancțiuni,  nu și cu soluții pentru evitarea lor”, a spus consilierul PNL Dana Crișan. (P)