Sportul și calea către reușită

Interesul celor tineri, al celor mici pentru sport, pentru mișcare, indiferent despre ce domeniu vorbim este în scădere vertiginoasă. Asupra generațiilor pe care noi le pregătim (sau doar credem că le pregătim?) pentru viitor, inclusiv din punct de vedere fizic, al rezistenței, al sănătății fizice și psihice, se adună norii negri ai indiferenței, nepăsării și a rezultatelor ce vin pe cale de consecință.

Făcând o „razie” prin sălile de sport şi cluburile de fitnees, observăm, cu tristeţe, doar persoane de vârsta a doua, chiar şi a treia, însă, foarte puţini copii sau tineri. Inconştienţa tinerilor este atât de mare încât, pe lângă faptul că nu fac mişcare aproape deloc, ajung să umple barurile încă de la vârste destul de fragede ori, dacă nu au acces în aceste locaţii, se ascund prin diferite cartiere pentru a putea împărţi, în linişte, o ţigară cu prietenii sau pentru a putea consuma diferite băuturi alcoolice fără să fie deranjaţi. Astfel de cazuri sunt dese, iar numărul lor pare să crească, în loc să se micşoreze.

Este foarte important să ne concentrăm asupra educaţiei copiilor, chiar dacă, timpul şi problemele cu care ne confruntăm zi de zi nu ne permit acest lucru, aşa cum, probabil, unii dintre noi şi-ar dori. Pentru a avea o altă generaţie decât cea a „facebook”-ului, a fast-food-urilor, a gadgeturilor şi, mai grav, o generaţie în care consumul de tutun, alcool, chiar şi droguri este la el acasă e nevoie, în primul rând, de educaţie din partea părinţilor.
Statisticile obezităţii sunt alarmante în România, prinzând chiar un loc pe podium în ceea ce priveşte acest aspect. Obezitatea copiilor reprezintă o problemă majoră nu doar la nivel naţional, ci şi mondial, fiindcă unul din şapte copii este supraponderal. Efectele obezităţii au fost studiate cu foarte mare atenţie în ultimii ani, devenind o problemă primordială la nivel de societate peste tot în lume.

Cauzele care duc la un număr atât de mare de tineri supraponderali sunt multiple: lipsa de educaţie cu privire la alimentaţie şi la stilul de viaţă sănătos în şcoli, alimente prost alese şi de joasă calitate folosite la mesele din şcoli sau internatele şcolare, de multe ori, chiar şi acasă, lipsa de informare corectă a părinţinlor cu privire la alimentaţia copilului, dar, mai ales lipsa activităţilor sportive atât în sălile de sport, cât şi în aer liber.

Tendinţa copiilor noştri de a sta cât mai mult îşi face loc încetul cu încetul şi se complac, parcă, tot mai mult în leneveală şi oboseală. Dezinteresul părinţilor faţă de educaţia copiilor nu face altceva decât să ducă la același dezinteres din partea tinerilor și a celor mici pentru activitatea fizică. Nu este o exagerare, ci o constatare faptul că mulţi dintre copiii noştri nu ştiu bine să scrie sau să vorbească, dar manevrează extrem de bine mouse-ul şi tastatura, ei nu reușesc să poarte o conversație firească, lejeră, fără greșeli gramaticale sau de exprimare flagrante, însă, în același stil, reușesc, în mediul virtual, să își facă prieteni în doar câteva minute prin conversații pe care, dacă le-am putea vedea în totalitate, probabil nu am mai fi atât de liniștiți și siguri că ei chiar se dezvoltă armonios.

Revenind la nevoia de mișcare, nu e nevoie de performanță, nu e nevoie de eforturi draconice, de program supraîncărcat sau măsuri extreme, însă, dacă reușim să-i convingem pe cei mici sau tineri că mișcarea în sălile de sport, de fitness dar mai ales în aer liber, indiferent de anotimp, reprezintă cea mai mare și totodată cea mai bună și sigură investiție pentru viitorul lor. Pentru că o “minte sănătoasă într-un corp sănătos” (Mens sana in corpore sano), așa cum spune celebrul dicton latin, înseamnă, de fapt, o viață fără probleme majore de sănătate, un psihic puternic, un corp pregătit pentru orice situație și un spirit în măsură să te conducă, de cele mai multe ori, către reușită.

Leave a Comment