,,Five things”, varianta românească

Celebrul program al lui Elon Musk de reducere a cheltuielilor bugetare cu salariile, cunoscut ca ,,Five things”, s-a închis în mod oficial. Acest program consta într-o raportare de către funcționarii administrației de stat a 5 lucruri pe care le-au făcut în săptămâna încheiată, iar dacă nu o făceau riscau să fie concediați. Acest program a dus la pierderea locului de muncă a câteva mii de angajați și a stârnit foarte multă nemulțumire. Multe agenții și departamente guvernamentale au ignorat mailul lui Musk și nu s-au conformat cererii acestuia. Justificarea acestora a fost că managementul acestor agenții trebuie să știe, și chiar știu, numărul de personal necesar pentru a desfășura o activitate eficientă, dar și faptul că mai există o mulțime de alte metode de a norma necesarul de locuri de muncă.

Ei bine, uite că avem și noi, românii, o variantă de ,,five things”! Zilele trecute s-a anunțat de către ministrul finanțelor că în eforturile de reducere a deficitului bugetar una dintre măsuri este aceea ca fiecare funcționar din cadrul ministerului să completeze zilnic un raport de activitate detaliat cu ceea ce a prestat în ziua respectivă. Un fel de ,,five things”, dar mult extins! Un ,,five things” care a eșuat în SUA! Acest raport urmează a fi înaintat către șeful direct, acesta va sintetiza informațiile și le va trimite mai sus, până la nivelul ministerului. Vă dați seama ce muncă va fi? Toți funcționarii ministerului de finanțe vor întocmi rapoarte de activitate, rapoarte care vor lua mult timp, vor genera stres, și pentru ce? Pentru nimic, de fapt!

Păi, dacă informațiile vor fi sintetizate de către șefii de serviciu și de direcții, de fapt concluziile sunt trase deja. Rezultatul se știe din informațiile sintetizate! Dacă este așa, păi șefii de serviciu știu rezultatele dinainte, deoarece ei știu ce fac oamenii din subordinea lor fără să-i încărcăm pe aceștia, funcționari și șefi, cu tot felul de sarcini birocratice. Credeți că un șef de serviciu de la o administrație județeană, de exemplu, nu știe ce lucrează fiecare subordonat? Știe exact ce face fiecare din serviciul său! Chestiunea aceasta cu raport de activitate este doar o chestiune de imagine care va provoca stres, timp pierdut, iar rezultatele vor fi nesemnificative. Ca idee, o metodă ar fi ca fiecare conducător de structură, birou, serviciu etc., să vină cu un program de optimizare reală a activității, chiar cu relocare între servicii sau activități, astfel ca să asistăm la o îmbunătățire reală, nu pe hârtie. Dacă mergem pe justificări individuale de activitate desfășurată, ce credeți, nu se vor găsi o mulțime de justificări astfel încât să ,,iasă” la număr întregul program de 8 ore zillnic de activitate? Evident că se vor găsi! De exemplu, când nu mai am ce să trec în acest raport de activitate, voi trece ,,studiu legislație specifică”! Cine poate stabili de cât timp am nevoie pentru studiu? Studiul este benefic oricând, nu? Administrația publică, mai bine zis activitățile din administrația publică, nu sunt o fabrică în care se produce ceva care poate fi normat. Este un alt tip de activitate, iar normarea se face prin observarea, aprecierea, realizarea sarcinilor din fișa postului etc., lucruri realizate de managementul de la diferite niveluri. De exemplu, niciun control făcut de ANAF nu seamănă unul cu altul, diferă gradul de complexitate chiar și la firme comparabile ca mărime, cifră de afaceri etc. Nu este ca în producția de serie sau de masă, de exemplu, unde operațiunile sunt aceleași, repetitive, iar normarea se poate face mult mai ușor. Asta nu a înțeles Elon Musk, iar rezultatul a fost că programul s-a închis, ceea ce, foarte probabil, se va întâmpla și cu programul varianta românească!

Alexandru Tamba

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro