Trasul clopotelor pe fond nervos

Zalăul duce lipsă de multe lucruri însă cel puţin de câteva, har Domnului, nu ne putem plânge. Aşadar, pe lângă  cerşetori, agresivi şi insistenţi când se agaţă de tine, gunoaiele, prezente aproape peste tot, putem spune că activitatea bisericească din oraş este una ceva de speriat. Lăsând la o parte credinţa fiecăruia şi felul în care orice om normal şi-o manifestă acolo în universul lui fără să deranjeze, unii administratori sau preoţi care au sub mână şi glas bisericile din Zalău reprezintă, cred, un caz unic în ţară, unul de-a dreptul straniu. Eu nu am auzit în niciun oraş din ţara asta să bată apocaliptic clopotele timp de 12 minute la 7 dimineaţa, peste tot pe unde am fost de-a lungul timpului. Mă refer la zilele obişnuite, în care nu e niciun praznic sau sărbătoare. Da, 12 minute au făcut ca toate alea clopotele bisericii din Brădet într-una din diminețile săptămânii, de s-au auzit pe o suprafaţă de 5 kilometri pătraţi. Pe acelea le-am auzit, după care , la ora 8, au pornit cele din centru. Ori clopotarul trece printr-o perioadă dificilă în viaţă, ori oamenii ăştia şi-au pierdut simţul raţiunii şi al limitei. Măi oameni buni, dacă ne gândim numai la copiii aflaţi în vacanţe şi care la ora 7 dimineaţa vor să mai doarmă, părinţii sau bunicii lor îi vor de asemenea, încă în faza de somn, băgaţi un cartier întreg în sperieţi, treziţi şi copii, dar şi oameni aflaţi în concedii şi aşa mai departe.  Ai senzaţia că ori vine uraganul sau grindina (așa cum a venit în mai și s-a spart norul cel negru peste centru, culmea, exact unde băteau clopotele mai tare), ori au aruncat, de sus cu gaz sarin.

Ceva e clar că se întâmplă atunci când de bună-dimineaţă te trezeşti, vrei-nu vrei, în felul ăsta. E o problemă, iar lumea (mare parte din ea) este  deranjată. Vreau să le reamintesc celor care au uitat sau au trecut cu vederea că nu doar trasul de clopote bagă lumea în sperieţi aproape zilnic, ci şi slujbele băgate în staţiile de amplificare şi trimise în boxe astfel încât să avem un spectacol complet de civilizaţie îndoielnică şi totală lipsă de respect faţă de locuitorii unui cartier. Un singur exemplu este biserica din preajma unităţii militare, acolo unde lumea n-a mai rezistat şi a venit buluc peste noi în redacţie, rugându-ne să intervenim pentru că ei nu mai suportă să audă slujbe tânguite şi cântece bisericeşti când le e lumea mai dragă. Oamenii spun că slujbele care ţin peste o oră, răcnite la boxe cu volum dat la maximum, îi deprimă, îi agită şi le dă o stare de disconfort psihic. Atât preoţii cât şi cei mari de la Episcopie, trebuie să înţeleagă faptul că nu toată lumea este obligată să se alinieze şi să suporte atât de des, tras de clopote în creierii dimineţii timp de zeci de minute sau predici la staţiile de amplificare în alte împrejurări decât zilele de mare sărbătoare – Paște, Nașterea Domnului etc.

Da, trageţi clopotele dar e suficient s-o faceţi şi două minute, Dumnezeu nu vă cronometrează şi nici nu vă creşte conturile dacă faceţi fitness cu sfoara de la clopot până băgaţi lumea şi copiii în toţi sperieţii! Nu trebuie să urlaţi la boxe o slujbă sau dacă o faceţi, nu uitaţi faptul că nu toată suflarea vrea să vă asculte. Logic şi firesc!  Respectaţi-i pe cei care se odihnesc, pe cei care oricum vin obosiţi si stresaţi de la joburi, pe bătrânii care se odihnesc sau copiii care sunt în vacanţă şi nu vor să se trezească la 7 dimineaţa sau la 2 după-amiaza din somnul de prânz. Nu toată lumea vă place şi nu toată lumea vă vrea în urechi sau în preajmă sub aceste forme atât de des, dacă cineva v-a spus acest lucru, v-a minţit. Feţele bisericeşti trebuie să înveţe ce înseamnă măsura, în toate, dacă tot ne sfătuiesc pe noi, ăştia păcătoşi atâtea lucruri de care tocmai ei nu ţin cont – modestia, limita, respectul pentru semeni, dreptul la liberă alegere a orice, pe care fiecare om îl are, discreţia, mulţumirea cu puţin şi câte şi mai câte. Prin urmare şi slujba la 1.000 megawaţi, şi clopotele trase cu zecile de minute indiferent de ora zilei, a dimineţii în special, trebuie, îndrăznesc să rog, reconsiderate şi regândite astfel încât să fie pace şi liniște pentru toată lumea.

Cei mai mulţi dintre credem într-o forță divină, mai zicem un Tatăl Nostru, ne mai căim, ne mai uităm către cer – astea sunt lucruri fireşti,  fiecare în felul lui crede şi arată acest lucru mai mult sau mai puţin plenar. Accept şi criticile din partea celor care nu au înţeles exact ce am vrut să spun ori nu sunt de acord cu min, doar că îmi doresc cred ca fiecare, să trăiesc într-un oraș în care să nu aud zi atât de des și mult clopotele trase, cu sau fără motiv, lucru care mă mă face să cred că nu reuşim niciodată să ne desprindem de imaginea înapoiată în care tot mai mulți mulţi spun că ne găsim.

 

 

 

 

 

13 Thoughts to “Trasul clopotelor pe fond nervos”

  1. Anonim

    Total împotriva tălăngilor care bat multe minute și a fornăielilor răspîndite cu boxe în mediul înconjurător!

  2. lia

    Felicitari, domnule Florin Negoita!!! Mii de felicitari!!!Nu doar pt acest articol, nu le-am citit eu pe toate, nu pot sa uit ce bine scris mi s-a paraut cel legat de accidentul in care a pierit Giulia.

  3. Anonim

    Nimic nou, popii au ajuns chiar sa declare ca lumanarile cumparate de la magazin nu sunt bune, trebuie cumparate de la biserica !

  4. Bebe

    Cel mai bun articol. Poate citesc și cei care stau în fața credincioșilor.

  5. Anonim

    Florin, nici pe tine nu te place toată lumea.Exact cum ai scris tu, scurtează articolul sau nu mai scrie.

    1. Me

      .. Sau mai bine nu mai citii tu, dacă tot te deranjează! Simplu. Iar dl. Florin Negoiță sa scrie în continuare, pentru ca scrie bine!

  6. Anonim

    Florin este portavoce a celor care au cerut acest lucru,, cu ce a gresit acest om ? el este un fin observator al fenomenelor sociale si atat .

    1. Me

      .. Sau mai bine nu mai citii tu, dacă tot te deranjează! Simplu. Iar dl. Florin Negoiță sa scrie în continuare, pentru ca scrie bine!

  7. Anonim

    Corect artico;u;,respecta-ti aproapele,putina decenta se poate ?

  8. George

    Densitatea de ”moschei” in Zalau, este expresia cea mai elocventa a nivelului de trai si al educatiei.
    Tarile din Europa cu un nivel de trai ridicat au nici 25 % din numarul bisericilor din Romania.
    Concluzia este clara !

  9. Anonim

    suntem un popor credincios !!!! PROST educat, PROST hranit, PROST ingrijit, dar credincios !
    avem o clasa politica si un cler bisericesc care au infectat societatea noastra! astia sunt cancerul acestui popor ! nu rusii, nu americanii, nu ungurii ne distrug, ci popii si politicienii nostril ! astia sunt deasupra legii !

  10. Anonim

    SUNT DE ACORD CU ACEST ARTICOL . DAR CINE NE ASIGURA CA SE VA FACE CEVA ……

  11. Anonim

    Un obicei exagerat, obositor si deranjant pt multi dintre noi. Auzi clopotele in cele mai nepotrivite momente si iti dau o stare proasta asta daca nu te trezesc dimineata cand nici bine nu s a luminat mai ales in weekend. De slujbe la boxa cand nu e nimeni afara nici nu mai zic, obicei f prost inclusiv in centru cand e pustiu parca suntem un oras de indoctrinati. Asta nu e credinta.

Leave a Comment