Un nou client la emisiunea „Rotisorul politic” de la Radio Transilvania Zalau: Bogdan Ilea, presedintele Agentiei Domeniilor Statului (ADS), prim-vicepresedinte PDL Zalau. Ca de obicei, in aceasta pagina va ofer cateva fragmente, editate, din dialogul purtat cu interlocutorul mentionat.
„Implicarea agentiei in comasarea terenurilor detinute de persoane private, intr-o forma sau alta”
Rep.: Sunteti, nu de multa vreme, presedintele Agentiei Domeniilor Statului. Cu ce se mai ocupa aceasta agentie? Mai are „domenii” statul?…
Bogdan Ilea: Statul mai are domenii. Asa este, in 21 septembrie 2011 am fost numit presedinte al ADS, o agentie aflata in subordinea Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. In perioada scursa de la numirea mea pana in prezent, am avut ocazia sa evaluez activitatea agentiei si potentialul acesteia. Trebuie stiut ca ADS functioneaza si este organizata ca entitate juridica ce exercita atributele dreptului de proprietate asupra terenurilor arabile ale statului, terenuri care se insumeaza in jurul cifrei de 350.000 de hectare de teren arabil, din care mai exista libere de contract aproximativ 45.000 de hectare. Cu alte cuvinte, agentia administreaza aceste terenuri arabile prin concesionare, prin arendare in scopul obtinerii de venituri la bugetul de stat.
Rep.: Si isi mai are sensul, rostul? Banuiesc ca e o suprafata mica, comparabil cu cate milioane de hectare exista in Romania.
B.I.: Sigur ca isi are rostul aceasta agentie, pentru ca terenul arabil, terenul de orice natura este un factor foarte important in ceea ce tine de administrarea patrimoniului statului. Pe langa faptul ca poate fi si este o buna sursa de venit pentru bugetul Ministerului Agriculturii, si implicit pentru bugetul statului, reprezinta si un factor strategic, pentru ca in conditiile in care constatam din ce in ce mai mult ca investitorii straini sunt interesati de terenurile arabile ale statului si ale persoanelor private, interesul statului trebuie sa se mentina la nivel inalt fata de administrarea propriului patrimoniu. Si cred ca nu va fi lipsit de interes si imi propun sa lansez o discutie in acest sens, inclusiv implicarea agentiei in comasarea terenurilor detinute de persoane private intr-o forma sau alta. Urmeaza sa studiem cadrul legislativ care ne va permite deschiderea acestei discutii, pentru ca asa cum bine stim, in conditiile in care majoritatea terenurilor detinute de persoanele private, datorita si felului in care ultimii 20 de ani a fost administrata reconstituirea proprietatii, sunt faramitate. Acesta este si motivul pentru care potentialul agricol al Romaniei nu poate fi exploatat asa cum se cuvine. Este bine stiut ca in agricultura cheia este comasarea parcelelor. (…)
Rep.: In Salaj mai are ADS ceva?
B.I.: In Salaj ADS mai administreaza aproximativ 500 de hectare de teren. Este unul dintre judetele cu cele mai putine, mai mici suprafete detinute de stat. Este vorba de posesiunile din Aghires, de la ferma Aghires, de la Varsolt si din Surduc. Acesta este si motivul pentru care rezonanta ADS in judetul Salaj este destul de redusa. Exista insa judete la nivelul tarii, in special in Campia Romana, Baragan, Campia de Vest, in care ADS detine in parcele comasate suprafete destul de mari de teren, care reprezinta un potential economic pentru investitori si care s-au concretizat de-a lungul timpului in incasarea unor sume destul de mari la bugetul statului.
Rep.: Aveti un sef in Salaj?
B.I.: Da, este vorba de reprezentantul teritorial al ADS, dl. Codre. Este o reprezentanta teritoriala mica, sunt doi angajati, reprezentantul teritorial si inca un angajat, pe postul de expert.
Rep.: Si ei ce fac? Au ce face?
B.I.: Au ce face. Trebuie sa asigure o permanenta actualizare a situatiei fizice si juridice a terenurilor pe care ADS le mai administreaza in judetul Salaj. Evident, nu sunt atat de solicitati ca, spre exemplu, reprezentantul teritorial din judetul Constanta, care are aproape 20.000 de hectare, insa atributiile lor sunt aceleasi. Reduse proportional cu suprafata de teren, mica spun eu, pe care ADS o are in Salaj. (…)
„In ceea ce priveste munca, nu cred ca – atat in plan profesional, cat si in plan politic – exista vreo persoana care sa-mi poata imputa ceva”
Rep.: Numirea dvs. in aceasta functie a prilejuit un mic scandal in PDL Salaj, un mic scandal in sensul ca a scris presa, este deja de notorietate. Fostul prim-vicepresedinte Stanciu a contestat numirea dvs. Intre timp, d-sa a fost exclus din partid sau si-a dat demisia, ramane de vazut ce va spune istoria locala despre acest eveniment. Cum comentati numirea dvs. din perspectiva politica?
B.I.: Numirea mea a fost sustinuta de colegii din Biroul Permanent Judetean. Dl. Stanciu a avut pozitia pe care o cunoastem cu totii, si care a fost redata in mass-media. Asa cum i-am transmis si personal, asa va voi raspunde si dvs. Daca dansul vrea sa isi definitiveze relatia cu PDL, putea sa o faca in alt context. Nu trebuia sa loveasca in persoana mea, pentru ca dincolo de alte aspecte politice, aceasta ocazie a fost folosita de dansul pentru a ma ataca personal. In ceea ce priveste masurile luate in cadrul partidului, acestea au fost luate raportat la viciile de conduita care au fost constatate in sarcina d-lui Stanciu si decizia partidului este cea cunoscuta de toata lumea. Repet: mi-as fi dorit ca dl. Stanciu sa nu foloseasca prilejul numirii mele spre a-si imbraca sub aceasta forma pozitia la adresa partidului.
Rep.: Cum ati ajuns, totusi? Sunteti o persoana tanara. Nu inseamna ca e un handicap, dar cum ati ajuns sa fiti numit la Bucuresti? Si-au pus multi intrebarea. Banuiesc ca sprijinul politic al deputatului Bode a contat destul de mult in afacerea asta, sa-i spunem asa.
B.I.: Daca va amintiti, in urma cu vreo un an sau doi, ne-am intalnit in acelasi context, la „Rotisorul politic”, si mi-ati adresat o intrebare legata de ce isi doresc tinerii in politica. Si v-am raspuns, redau din memorie, ca fiecare soldat are in ranita bastonul de maresal. Dar, asta presupune – sa ajungi de la rangul de soldat la rang mai inalt, nu neaparat de maresal, nu vreau sa fiu inteles gresit, trebuie sa muncesti. Iar in ceea ce priveste munca, nu cred ca – atat in plan profesional, cat si in plan politic – exista vreo persoana care sa-mi poata imputa ceva. Pe langa faptul ca am o experienta ca avocat, fapt care, cred eu, constituie un argument pentru numirea mea in aceasta functie, am si o experienta, nu spun mare experienta, dar nu este neglijabila, de reprezentant al partidului de exemplu in birourile electorale judetene, la toate ciclurile electorale din 2006 incoace. Nu este neglijabil faptul ca organizatia municipala mi-a acordat increderea, alegandu-ma in functia de prim-vicepresedinte. Nu este neglijabil faptul ca in Biroul Organizatiei Nationale de Tineret am fost ales in functia de presedinte al Comisiei de regulament, etica si litigii. Concluzionand, nu cred ca exista vreun contraargument al unei persoane rezonabile impotriva numirii mele decat varsta. Iar daca varsta este singurul contraargument impotriva numirii mele, atunci sunt dispus sa-mi asum acest fapt: da, sunt tanar. Dar daca mai are cineva si alte argumente, sunt dispus sa le ascult.
„Pana in acest moment eu nu mi-am exprimat aceasta dorinta”
Rep.: Sunteti si un posibil candidat la Primaria Zalau.
B.I.: In ceea ce priveste candidatura la Primaria Zalau, trebuie sa stie ascultatorii nostri ca eu nu mi-am exprimat intentia de a candida. Atunci cand am fost intrebat despre persoana care va reusi sa candideze la functia de primar al municipiului Zalau din partea PDL am afirmat in mod consecvent ca aceasta decizie va trebui sa fie luata in partid, iar alegerea sa fie facuta dintre persoanele care isi doresc acest lucru. Iar pana in acest moment eu nu mi-am exprimat aceasta dorinta. Exista alti colegi care si-au exprimat in interiorul partidului aceasta dorinta, insa nu sunt in masura sa va raspund si sa va divulg numele acestora, daca aceasta este urmatoarea intrebare pe care mi-o puneti.
Rep.: Hai sa-i luam pe indelete. Se discuta mult. S-a intors in partid dl. Dorel Labo, un posibil candidat, s-a discutat despre Dinu Iancu Salajanu cu nu stiu ce sondaje care s-au facut, e dl. Birsan si mai e numele dvs. Patru posibili candidati.
B.I.: Asa cum am spus, sunt in masura sa discut despre persoana mea, iar in ceea ce ma priveste nu mi-am afirmat intentia de a candida la o astfel de functie, motiv pentru care nu sunt in masura sa comentez optiunile altor colegi. Trebuie avut in vedere insa ca in orice partid candidatul – cel putin din punct de vedere statutar – este conducatorul organizatiei municipale. Decizia insa in acest sens va trebui luata rational, avand in vedere studiile sociologice pe care urmeaza sa le facem si doar in urma analizarii rezultatelor obtinute prin aceste studii, sondaje electorale, sa luam o decizie.
Rep.: Depinde si cand vor avea loc alegerile. La termen, comasate. Informatiile dvs. ce spun?
B.I.: Din informatiile mele, alegerile parlamentare nu au cum sa aiba loc decat potrivit Constitutiei, anul viitor in luna noiembrie.
Rep.: Si alegerile locale? Tot conform Constitutiei ar trebui sa aiba loc in iunie.
B.I.: In ceea ce priveste alegerile locale, acestea sunt reglementate prin Legea alegerilor locale, iar din cate stiu eu, o decizie privind eventuala comasare nu a fost luata inca. Daca imi cereti un punct de vedere strict personal, pentru ca nu ma pot pronunta in numele partidului, nefiind luata o decizie, strict personal, asa cum v-am spus, cred ca ar exista anumite beneficii in ceea ce priveste comasarea. Spun asta nu pentru ca partidul din care provin sustine comasarea, ci pentru ca am fost reprezentant in birourile electorale judetene din Salaj la alegerile precedente si am putut sa constat logistica necesara organizarii alegerilor. Cu alte cuvinte, partidele se mobilizeaza cu totul doar pentru alegeri, iar institutiile publice, respectiv prefecturi, primarii, implicate in organizarea si administrarea procesului electoral, se mobilizeaza exclusiv in acele perioade in ceea ce inseamna organizarea alegerilor. Acesta este aspectul functional. Atunci cand ai doua cicluri electorale, doua categorii de alegeri in acelasi an, exista riscul ca institutiile implicate in functionarea si administrarea alegerilor, sa nu mai fie suficient de disponibile pentru nevoile cetatenilor. Pe de alta parte, chiar si la un calcul simplist, costurile necesare organizarii a doua runde de alegeri, locale si parlamentare, separat, ar presupune de la hartia necesara tiparirii buletinelor de vot pana la retribuirea tuturor reprezentantilor in sectiile de votare costuri duble.
Rep.: Cu conditia sa existe o singura garnitura, sa-i spunem asa, de reprezentanti in sectiile de votare. Daca vor fi doua, nu se va reduce niciun cost.
B.I.: Absolut, aceasta este si premisa de la care pornim: sa reducem costurile prin existenta unui singur birou electoral, de la cel judetean la cele de sectie. (…)
