Gospodării tradiţionale din Sălaj, incluse într-un circuit turistic local

Turiştii care vor să cunoască tradiţia judeţului Sălaj au la îndemână, începând din această săptămână, noi obiective turistice. Este vorba despre patru case tradiţionale din judeţul Sălaj, case vechi, construite în urmă cu mai bine de 80 de ani, care au fost conservate şi introduse într-un circuit turistic local, graţie unui proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi implementat de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului (CCAJ) Sălaj, în parteneriat cu Centrul de Pregătire Profesională în Cultură Bucureşti. Casele se află în comunele Buciumi, Cizer şi Pria.

În urmă cu aproximativ cinci luni, reprezentanţii CCAJ Sălaj au început să implementeze proiectul „Acasă, ca demult”, proiect prin care s-a urmărit păstrarea şi conservarea dovezilor de locuire din ultimii 100 de ani din satele sălăjene. Rezultatul proiectului s-a concretizat la începtul acestei săptămâni, când cele patru case conservate şi introduse într-un circuit turistic local, din localităţile Buciumi, Cizer, Pria şi Iaz au fost inaugurate în prezenţa autorităţilor locale, reprezentanţi ai instituţiilor implicate în implementarea acestui proiect, dar şi a proprietarilor.

Casa lui „badea Ioan” din Buciumi

Prima gospodărie inaugurată, cuprinsă în proiectul „Acasă, ca demult”, a fost casa lui Ioan Ştirb, zis “badea Ioan din Buciumi”, aşa cum îl ştie toată lumea. Este o casă veche construită între anii 1928-1929, care a fost ridicată pe banii bunicului acestuia. Gospodăria este situată la aproximativ 50 de kilometri de drumul principal, iar cei care ajung să viziteze Castrul Roman de la Buciumi sau să participe la sărbătoarea anuală „Zilele Castrului Roman” se pot abate aproximativ 50 de metri de la drumul principal, la dreapta pe şoseaua principală din centrului satului, pentru a vedea casa veche a lui „badea Ioan”, dar şi pentru a povesti cu proprietarul, un bătrân simpatic care aşteaptă cu mare drag oaspeţi. Casa în care locuieşte bătrânul, singur de mai bine de 13 ani de când i-a decedat soţia, este construită din lemn de gorun, adus din Dealul Porumbului şi lipită cu pâmânt. Ţiglele pentru acoperiş au fost aduse de tatăl său din Jimbolia. Fundaţia casei este din piatră, iar de asemenea casa are o pivniţă în care familia ţinea cada pentru „curechi” (varză), mere, cartofi şi alte provizii pentru iarnă. Tărnaţul, prispa, din lemn, este situat în partea de răsărit a casei şi are lungimea acesteia şi lăţimea de un metru. Din tărnaţ, printr-o uşă veche de lemn, se ajunge într-o tindă, un hol, şi din acesta în cele două camere ale casei: cea din stânga cu dimensiunile de 5-6 metri, iar cea din dreapta cu dimensiunile de 5-4 metri. Camera, aflată în partea stângă, are cuptor din cărămidă, funcţional şi în prezent, iar pe pereţi stau atârnate blide tradiţionale, o oglindă mare veche, cu rame late din lemn. În cele două camere ale casei lui badea Ioan au existat şi icoane, mai multe la număr, din care câteva au fost pictate pe sticlă la mănăstirea Nicula, dar acesta a povestit că „pă tăte le-or lua fetele aste”, fiind vorba de cele două fiice ale acestuia. Fiecare cameră are patru ferestre, cu strucură din lemn, rămase neschimbate din anul 1929, odată cu terminarea construcţiei, paturi, mese, scaune şi câte un lădoi din lemn.
Graţie proiectului amintit, la casa lui badea Ioan din Buciumi s-au realizat lucrări de reparaţii, de conservare la pilonii de susţinere, dar şi lucrări de igienizare.

Casa Birăiţii din Iaz

O altă gospodărie veche, salvată de la demolare şi introdusă în circuitul turistic local, este casa Birăiţii din localitatea Plopiş, care a fost inaugurată la începutul acestei săptămâni. Casa fost construită de Lupou Dumitru „a Vilii” la începutul anului 1900 şi a fost înregistrată în Registrul Comunei Plopiş în anul 1918. Gospodăria poartă denumirea de „Casa Birăiţii”, deoarece în limba maghiară, primarul se numea birău, iar acesta decedând oamenii îi spuneau soţiei văduve „birăiţa”. Casa a fost locuită de la construcţia ei şi până în anul 2005. În anul 1944, în această casă s-a instalat comandamentul german, timp de aproximativ şase luni. După război, aici au locuit foarte mulţi intelectuali care s-au perindat prin comuna Plopiş, profesori pe la şcoala din centrul de comună, doctori şi ingineri. În anul 2012, „Casa Birăiţii” din Plopiş, numărul 180, a fost cumpărată de familia Bodea Alexandru din localitatea Iaz şi relocată la numărul 63, în perimetrul Muzeului Ligiei Alexandra, de o echipă de muncitori.

Casa Ciulii Drenului din Pria

Casa Ciulii Drenului din Pria, construită în anul 1914 de familia Coca Pavel şi Irina, se numără printre gospodăriile din judeţ incluse în circuitul turistic local. Este o casă din lemn, cu fundaţie din piatră, cu acoperiş din lemn, cu o suprafaţă de 50 de metri pătraţi compusă din: talpă (fundaţia), tindă şi camera mare. Aceasta este aşezată în centrul satului Pria, la numărul 131, în apropierea Bisericii şi a şcolii, lângă drumul principal care străbate localitatea. Primul moştenitor al casei a fost Nicolae Coca, fiul lui Coca Pavel „a Drenului” şi al Irinei Coca. Coca Nicolae, neavând nepoţi, a lăsat casa moştenire nepoatei sale după soţie, Coca Floare, care este actuala proprietară a imobilului.

Casa lui Fănuţa din Cizer

Una dintre cele mai vechi gospodării din judeţul Sălaj, inclusă în proiectul „Acasă, ca demult” este Casa lui Fănuţă din Cizer. Aceasta a fost ridicată în anul 1886 şi avea acoperiş din paie, până în anul 1922, când i s-a mai adăugat o cameră şi proprietarii au mers la muncă în localitatea Jimbolia pentru ciripuri, ţiglă, pentru un acoperiş nou. Casa lui Fănuţă este construită din piatră de râu, lemn, pământ şi ţigle. Este văruită cu „mieriu” – albastru, are herede cu vraniţă şi şoşi din lemn. Interiorul ei cuprinde trei încăperi: târnaţul – prispa, tinda şi camera propriu-zisă, toate pardosite cu pământ bătut, murluit cu tină, adică cu noroi. În tărnaţ se intră pe două pietre, apoi se deschide vraniţa sau roşteiul şi se trece peste o grindă groasă numită talpa casei. Cei care ajung să intre în tindă, printr-o uşă din lemn masiv, vor fi atraşi de mai multe obiecte vechi. Este vorba despre o laviţă pe capre de lemn, o masă cu poliţă, un pat de lemn umplut cu paie, rudele pentru haine, grinzile de care se atârnau fructele uscate, leasa pentru caş, scara de urcat în pod, cofe din lemn, oale de pământ şi gozarul (făraşul) pentru scos gozul respectiv mizeria din casă. În cameră, pe pereţi atârnă, pe sub pod, un şir de blide, căni şi ulcele, iar pe pereţi un peretar din lână, şterguri cu şire înguste, icoane şi oglinda. Pe grinda casei se ţin cărţi, sâta (sita) cu tăieţei, cutia cu unelte de cusut şi dohanul (tutunul).
Toate cele patru gospodării precizate reprezintă valori culturale sălăjene şi oferă oportunitatea de a petrece timpul liber şi turiştilor de pe alte meleaguri. Acestea au fost incluse într-un circuit turistic local, iar cei interesaţi le pot vizita.

Alte articole

Leave a Comment