Românul „cultural”

Daniel Săuca

De citit/studiat: „Barometrul de consum cultural 2015. Preferințe, practici și tendințe” (Culturadata.ro, Institutul Național pentru Cercetare și Formare Profesională, 2016). Un capitol al cercetării este dedicat „consumului cultural domestic”. Studiul arată că „activitatea desfășurată cu cea mai mare frecvență la nivel național este vizionarea programelor televizate”. „În medie, 88 la sută dintre respondenți au declarat că se uită la televizor zilnic, iar 65 la sută au menționat faptul că vizionează emisiuni televizate cel puțin o oră pe zi”. Cercetarea mai subliniază că „la polul opus se regăsește vizionarea filmelor pe suport DVD sau blu-ray. Aproximativ 70 la sută dintre persoanele chestionate au spus că nu au vizionat niciodată filme pe astfel de suporturi”. Posibile explicații, conform studiului amintit: televizorul rămâne principalul suport tehnologic din ograda românului, care preferă astfel să vadă filme din oferta posturilor tv (nu discutăm aici calitatea programelor); mulți români nu își permit să cumpere DVD-uri și DVD player-e sau alte echipamente; o parte dintre „cinefilii” băștinași vizionează filme pe internet, pe site-uri ce facilitează accesul online gratis. În orice caz, televizorul rămâne „pâinea culturală” a românului. În ceea ce privește „consumul cultural privat”, pe primul loc, cu 60 la sută, se află ascultarea muzicii, apoi ascultatul radioului, cu 52 la sută, urmate de citirea zilnic de ziare (18 la sută), de cărți (15 la sută) și de reviste (13 la sută). „Spectaculoase” sunt și rezultatele preferințelor muzicale ale românilor. Pe primul loc, muzica populară (59 la sută în 2010, 52 la sută în 2015). În continuare, etno (folclor așa-zis modernizat), 22 la sută; manelele (20 la sută în 2010, 16 la sută în 2015); muzica pop străină (12 la sută în 2010, 23 la sută în 2015) și pop autohtonă (9 cu 14 la sută). Cum spuneam, o cercetare de citit/studiat. Nu numai de cei din „branșă”. Și pentru că dezvăluie o „realitate” deloc surprinzătoare a „consumului cultural” în România, situație ce „comunică” inclusiv cu modul în care românul „cultural” votează. Și încă un rezultat din studiul menționat. Știți ce activități și-ar dori românii să se desfășoare în căminele culturale? Spectacole folclorice (15 la sută); cercuri de creație pentru copii/tineri (10 la sută); cursuri de formare profesională (9 la sută); spectacole de teatru (9 la sută); proiecții de film (9 la sută); serbări școlare (8 la sută), adunări de tot felul/asociații agricole (7 la sută); nunți și botezuri (7 la sută); activități sportive (7 la sută); ziua pensionarilor (6 la sută); seri de discotecă (6 la sută); ziua fiilor satului (6 la sută); baluri de liceu (2 la sută). Chiar așa?

Alte articole

Leave a Comment