Este firesc să ne punem această întrebare din moment ce execuția bugetară la 9 luni ne arată că deficitul bugetar a fost de 5,39% în 2025, comparativ cu 5,44% în 2025. Cu alte cuvinte, suntem exact în același loc după 1 an de zile, în condițiile în care au fost eliminate facilitățile fiscale pentru IT, construcții, agricultură și industria alimentară începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025, măsură adoptată prin OUG 156/2024, cunoscută ca „ordonanța trenuleț”. De asemenea au fost majorate o serie de cote de TVA începând cu 01.08.2025, de la 19% la 21%, de la 9% la 21% sau la 11%, a fost eliminată cota redusă de 5%, au fost crescute accizele etc. Așadar, ce s-a întâmplat? Execuția bugetară la 9 luni 2025 ne arată că veniturile au crescut de la 416 mld. de lei la 9 luni în 2024, la 467 mld. de lei în 2025, așadar o creștere cu 51 mld. de lei, însă cheltuielile au crescut, comparând aceeași perioadă pentru 2024 și 2025, de la 512,2 mld.lei la 569,4 mld.lei, deci o creștere a cheltuielilor cu 57,2 mld.lei. Cu alte cuvinte, cheltuielile au crescut mai mult decât veniturile cu 6,2 mld.lei, iar din acest motiv deficitul bugetar se menține la același nivel după 9 luni trecute din anul 2025 ca și în 2024.
Unii au sărit imediat și au spus că măsurile din pachetul 1 al guvernului Bolojan au fost degeaba. Așa să fie oare? Faptul că deficitul se menține la același nivel în 2025 ca și în 2024 ne arată că dacă măsurile, nedorite de altfel, nu s-ar fi luat, deficitul bugetar ar fi fost mai mare în 2025 decât în 2024, sub nicio formă la același nivel. Asta ar fi o primă concluzie. A doua concluzie ar fi aceea că fără o reducere a cheltuielilor bugetare, chiar dacă veniturile au crescut și mai cresc, nu putem reduce deficitul bugetar. O situație îngrijorătoare este aceea că avem același nivel al cheltuielilor de capital, adică al investițiilor, cu cel al dobânzilor plătite la împrumuturile luate, respectiv 39,9 mld.lei cheltuieli cu dobânzile în 2025, comparativ cu 39,9 mld.lei cheltuieli cu investițiile, respectiv același procent de 2,1% din PIB. Exact aceeași sumă, pentru dobânzi și pentru investiții! În 2024 cheltuielile cu dobânzile au fost în sumă de 26,6 mld.lei, adică cu 13,3 mld.lei mai mici decât în 2025, iar cheltuielile cu investițiile în 2024 au fost de 42,5 mld.lei, mai mari cu 2,6 mld.lei decât în 2025, așadar dacă în 2024 cheltuielile cu investițiile au fost mai mari cu 15,9 mld. lei decât cheltuielile cu dobânzile (42,5 mld.investiții, 26,6 mld.lei dobânzi), în 2025 cele două tipuri de cheltuieli sunt egale: 39,9 mld. lei! O involuție îngrozitoare, ceea ce ne dă motive majore de îngrijorare. Pe de altă parte, inflația face ravagii, a ajuns la 10%, iar șomajul a crescut spre 6%.
În ceea ce privește TVA, încasările au crescut de la 88 mld.lei în 2024, la 94,8 mld.lei în 2025, deci o creștere cu 6,8 mld.lei, ca atare nu putem spune că pachetul 1 de măsuri guvernamentale a fost degeaba. Nu că ne-ar place să plătim mai mult pe toate produsele, dar cu atât mai mult se justifică tăierile bugetare, eliminarea risipei bugetare, nu numai cheltuielile de personal, ci și cele de funcționare, pentru că este loc de reducere și acolo, cu siguranță. De unde știm asta? Păi tocmai din faptul că sunt politicieni care spun că nu trebuie reduse cheltuielile de personal pentru că același procent de 10% de reducere a cheltuielilor bugetare se poate realiza prin reducerea altor cheltuieli. Păi dacă se poate, de ce să nu se facă ambele tipuri de reducere, de personal și de funcționare, astfel nu vom mai fi nevoiți să creștem, încă o dată, impozitele și taxele pe spatele populației, nu? Uite așa, gura păcătosului adevăr grăiește!
Alexandru Tamba
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro
Nu au fost degeaba, cei săraci au mai sărăcit , bogații s-au îmbogățit mai mult.Au lovit în cei fără apărare, pensionari și mamele cu bebeluși, Sunt niște lași.