Marul otravit

In urma cu cateva zile, Pro Democratia, asociatie considerata apropiata de curentul liberal, a dat publicitatii un studiu referitor la perceptia romanilor vizavi de actuala modalitate de alegere a parlamentarilor. Concluziile par sa le cante in struna celor care militeaza pentru schimbarea actualului sistem de vot. Ce este interesant din raportul publicat de Pro Democratia se leaga de faptul ca aproximativ 70 la suta dintre romani si-ar dori sanctionarea actualei legi, iar 78 la suta, respectiv 89 la suta dintre ei, nu-si cunosc deputatul sau senatorul din propriul colegiu. Si, pe buna dreptate, cum le-ar mai cunoaste cineva fizionomiile, atata timp cat majoritatea palmasilor au votat cu ochii pe galetile sau sacosele electorale?

In aparenta, studiul comandat de Pro Democratia sugereaza o ignoranta in crestere a electoratului. Insa, la o privire mai atenta, observam ca procentul de 22 la suta dintre romanii care-si cunosc deputatul nu este nici pe departe nesemnificativ. Putem presupune, fara sa ne inselam prea mult, ca cei 22 la suta fac parte din electoratul informat, care nu prea lipseste de la urne. Or, in contextul unei prezente la vot – ce rar depaseste 40 la suta – procentul de alegatori reali care sa fi auzit de parlamentar mai ca se dubleaza.

Pseudo-dezbaterea creata pe tema legii electorale are putin de-a face cu erorile fundamentale ale actualului sistem de vot, fiind provocata mai ales de interesele de moment ale formatiunilor politice, cu un plus pentru opozitie. Ne amintim ca in urma cu doi ani, cand inca se lucra la legea electorala, PSD si PNL au fost principalii sustinatori si, ulterior, beneficiari ai noului sistem.

Astazi, PSD inclina mai degraba pentru revenirea la votul pe lista, pe de o parte din nostalgie, pe de alta parte pentru a-si consolida fara emotii procentele din sondaje. Dar, destul de inteligent, liberalii au schimbat tactica, propunand sistemul uninominal pur, atat de drag pe vremuri pedelistilor. Aceasta modalitate de vot, cu doua tururi de scrutin, avatajeaza aliantele mai mult sau mai putin transparente, fiind lesne de inteles, in actuala structura a clasei politice, ca democrat-liberalii vor fi lasati in ofsaid. Ca in povestea cu Alba ca Zapada, in atari conditii, liberalii ofera fostilor parteneri de alianta un mar otravit, pe care, de dragul rationamentelor democrat-liberalii trebuie sa-l inghita. Sau nu?

Leave a Comment