In Salaj, ca de altfel in majoritatea judetelor din tara, alianta PDL-PSD nu functioneaza tocmai pentru ca politicienii care formeaza cele doua partide seamana prea mult unii cu altii.
Cu siguranta, una dintre marile enigme ale politicii salajene, si nu numai, ramane modul in care functioneaza alianta PDL-PSD pe plan local. Despre aceasta enigma nu stiu nimic nici liderii celor doua partide, dar nici simpli membri de partid, ori electoratul. De aceea, unii spun ca intre PDL si PSD Salaj totul functioneaza bine, altii ca rau, dar mai sunt si cativa care au curajul sa sustina ca lucrurile nu functioneaza deloc. La cum merg treburile in judet, aproape sigur ca dreptatea este de partea celor din ultima categorie.
Ei bine, dupa 20 de ani de democratie originala, construita parca dupa chipul si asemanarea politrucului roman, partidele din Romania au inceput sa semene al naibii de mult unele cu altele. Ele nu mai reprezinta de mult o doctrina care sa aduca solutiile salvatoare la marile probleme ale societatii, ci grupuri de indivizi care se blocheaza unii pe altii. Agenda cu prioritati a fost inlocuita de multa vreme cu agenda personala, iar binele comun cu foamea de putere si de bani. Mai ales de bani… Din nefericire pentru omul de rand, la noi, regulile sunt dictate de politicieni pupincuristi, majoritatea traseisti, si care au tupeul sa conteste, azi, tot ce au sustinut ieri.
Chiar daca suntem tentati sa credem ca PDL si PSD s-au luat cu acte in regula, mariajul lor este unul de convenienta. Se pare ca marile probleme ale convietuirii politice dintre membrii celor doua partide au inceput sa-si arate coltii. Astfel, oricat ar mai dura, casatoria dintre democrat-liberali si social-democrati va fi una cu nabadai. Totusi, cei mai multi ditre noi stim ca astfel de nunti, care se sarbatoresc o data la patru ani, nu au viata lunga. Oricum, primele scandaluri dintre cei doi parteneri nu vor intarzia sa apara, ceea ce s-ar putea explica prin faptul ca fiecare relatie are nevoie de asa numita perioada de acomodare.
Ajungem astfel, din nou, la trista concluzie ca traim intr-o tara bananiera. Spun asta nu pentru ca ne-am confrunta cu cataratul maimutelor pe stresinile caselor, ci datorita fenomenului de pupincurism, aproape generalizat, cu scopul de a accede la putere, fenomen pe care ti-e greu sa-l intalnesti pana si in tarile din lumea a treia. Reflex capitalist sau cutuma deprinsa din perioada omului din Neanderthal, un lucru e evident: romanilor, in special alegatorilor, le place sa se autoflageleze, sistematic, o data la patru ani.
