Crăciunul cu miros de brad și portocale

Am o emoție aparte, încă din copilărie, atunci când vine vorba de Sărbătorile de iarnă, de Crăciun. Cred că în copilărie ne formăm cele mai vii amintiri iar eu, dintr-o familie simplă, am avut norocul unor Crăciunuri de poveste. Mereu așa mi le amintesc. Crăciunul copilăriei mele era special cu miros de brad și portocale. Acum, parcă nici mirosul de brad nu mai e cum a fost, portocalele și-au schimbat gustul și nici mirosul lor mai e atât de intens. Îmi aduc aminte cu drag și nu-mi rămâne decât să mulțumesc Moșului, an de an, pentru tot ceea ce mi-a adus. Dacă ar fi să scriu din nou scrisori, ca în vremea copilăriei, i-aș mulțumi pentru tot. I-am avut alături de mine pe cei dragi, am fost sănătoși și am reușit să ne bucurăm împreună de tot ce ne-a adus 2019. Dorințele mele, pentru anul care vine, rămân la fel. Chiar nu am nevoie de nimic atâta timp cât îi am alături pe cei dragi. Bogățiile astea materiale chiar nu contează dacă ești singur și nu ai cu cine să le împarți. Nu știu alții ce dorințe au, cert este că la unii Moș Crăciun ajunge atât de încărcat. Nu țin cont de faptul că el este bătrân și-l împovărează cu fel de fel de cadouri, pentru ei și apropiații lor. Trist este faptul că nici nu știu să mulțumească pentru tot ceea ce au primit. Uită! Crăciunul copilăriei mele îmi aduce aminte de bunica, care mereu îmi spunea că un om care mulțumește sau știe să mulțumească pentru un cadou primit, cu siguranță capătă dreptul de a mai primi. Tot de la ea știu că un bine făcut la nevoie se întoarce când nici nu te aștepți. Și binele și răul. Moș Crăciun e foarte darnic cu mulți și cred că va rămâne așa, pentru că asta este menirea lui. Mi-aș dori ca în acest an să ajungă  la copiii fără părinţi, la cei bolnavi, la oamenii străzii şi la cei aflaţi în suferinţă. Ce mulți sunt! Dacă nu va putea ajunge, e suficient să îi roage pe cei cărora le aduce multe, multe cadouri să renunţe la ceva pentru a le da şi celor aflaţi în nevoi. Sigur se vor bucura de orice: de o simplă cutie cu ciocolată, de o beteală sau de o pungă cu bomboane. Crăciunul înseamnă a dărui, a face bucurii, a fi alături de cei dragi, dar și de cei uitați de lume, de copiii și de bătrânii nimănui, de oamenii suferinzi, de cei săraci. Acesta este spiritul Crăciunului care ne umple sufletul de bucurie – nu alergătura prin magazine, traficul nebunesc, claxoanele și nervii, pomul ”perfect”, vacanța ”perfecta”, cu oboseală multă, bucatele grele și zăcutul pe canapele în fața televizorului. Comparând Crăciunurile din copilărie cu cele actuale, simt că multe s-au stricat, s-au demodat și… s-au uitat. Experiențele transformate în amintiri și în lecții de viață trec, însă, cu brio proba nemiloasă a timpului.

Alte articole

Leave a Comment