Altă întrebare

Daniel Mureşan

Liberalii urlau din toți rărunchii în 2017 împotriva OUG 13 a lui Dragnea. Îndemnau la proteste, protestau și ei, iar președintele vedea un elefant în cameră. Acum probabil are probleme cu vederea sau respectivul animal s-a urcat în cireș. N-am să despic firul în patru pe această temă, a scris presa despre ea, însă am să analizez puțin două teme: PNL și societatea civilă.
Cel mai grav la liberali mi se pare faptul că s-a așternut liniștea. Nu se mai găsește nimeni să conteste conducerea despotică a cuplului Ciucă – Bode. Rareș Bogdan și Alina Gorghiu mai ridică timid vocea, dar mai mult să-și spele imaginea compromisă. De fapt nu mă miră atitudinea aceasta din partid, având în vedere mișcările de trupe din ultimii ani. Orban ținea ședințe de lucru săptămânal, dar l-au acuzat că ia decizii fără să consulte partidul. Apoi s-au încolonat toți după Cîțu și l-au dat jos. La șase luni, aceeași coloană disciplinată a schimbat macazul către Ciucă, fără nicio explicație. Clar că au fost primite indicații prețioase de la strategul de cartier de la Cotroceni, dar parcă de la liberali mă așteptam la altceva.
Deciziile vin în plic, iar hoarda de parlamentari votează fără să scrâșnească. Partidul e o copie ștearsă a PSD-ului, măcar ăia o fac mai cu ștaif. Dar urmează un an electoral greu, iar rezultatele „activității susținute” se văd deja în sondaje. Lupta internă pentru a prinde o poziție sigură pe liste va scinda și mai mult taberele din partid. Se configurează un dezastru, locurile călduțe rămase fiind puține. Cei rămași pe dinafară se vor revolta, vor trăda, vor scoate la suprafață vrute și nevrute. La locale, primarii buni vor gestiona pagubele, dar la consiliile județene se va resimți votul politic. La alegerile parlamentare va fi măcel, nu vreau să mă gândesc ce lupte se vor duce. Mai puțină patimă la prezidențiale, dat fiind faptul că se va repeta scenariul din 2000, când vom alege răul cel mai mic. Vadim schimbat cu Simion. Singurul lucru bun din povestea asta e că s-a mai animat puțin opoziția. Un lucru bun pentru democrație, discutabil pentru România.
Nici în privința societății civile nu stau lucrurile mai bine. Se merge la protest odată la n ani, dar nu sunt reacții la furtul din sănătate. Se minunează românul în fața televizorului că oamenii mor pe drumurile neexistente în România, dar dau șpăguță ori de câte ori au ocazia. Este din ce în ce mai clar că în România nu există o democrație funcțională, ci e captivă unor politicieni și alegători din categoria idioților utili. Vrei o țară ca afară? Poate ca n-ar strica să ieși din bula mioritică, să experimentezi ce înseamnă un sistem unde justiția și economia funcționează, unde spitalele sunt ceea ce trebuie și unde nu mori pe drumuri, pentru că e plin de autostrăzi.
Dacă stau și mă gândesc bine, marii noștri pașoptiști care au pus bazele României moderne, au fost români plecați în diaspora. Au aplicat la noi gândirea occidentală, dătătoare de progres. Dar atunci ei erau intelectuali educați, pe când românii de acum mimează inteligența. Însă le iese, mimează perfect intelectualul fără școală.
Dacă nu ne trezim, rămânem la vorbele lui Țuțea: o nație de idioți. Utili, aș spune eu!