Zvonoteca

# „Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă!” Vă amintiți cântecul acela, de pe vremuri? Ei bine, de la un timp, după ce au început marile schimbări de partid prin enstituțiile sălăjene, o doamnă director nu se dă plecată nici moartă de pe fotoliul din birou. Ca o nănașă cu picioarele-butuc, care nu pleacă de pe ringul de dans nici la 4 dimineața! Degeaba se luptă structurile de la putirința statului să o dea jos, discret, pe doamna noastră director: nu se poate și pace, pricepeți și scoateți bețele din roate ! Treaba ei ce o recomandă – studiile, gablonțurile, cocul sau competențele. Terminați cu schimbările și înțelegeți că, în unele cazuri, nu merge! Lăsând gluma la o parte, doamna în cauză a fost auzită deunăzi de una bucată angajat, șuierând printre dinți, odată cu fumul de țigară: mor cu ei de gât! Nu se atinge nimeni de mine, îi termin, își vor blestema zilele. Sunt ca o cobră, gata de atac!” …Așa o fi! Atenție, domnii care schimbați macazurile, dar și pe șefii de „gări”: unii chiar nu pot fi dați la o parte doar pentru că preferă alte culori decât cele în trend. Csf, ncsf.

Alte articole

Leave a Comment