România va avea, până în 2018, o hartă a ecosistemelor şi a serviciilor oferite de acestea, prin intermediul unui proiect în valoare de 3,38 milioane de euro, finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) 2009 – 2014, potrivit datelor prezentate, miercuri, de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), într-o conferinţă de specialitate. În acest proiect vor fi incluse toate judeţele. Potrivit APM Sălaj, în România există două tipuri majore de ecosisteme – ecosisteme acvatice și ecosisteme terestre, în cadrul acestor ecosisteme care si ele se diferențiază la randul lor (ecosisteme de apă dulce, apă sărată, ecosisteme de pădure, cîmpie, stepă etc) întâlnim mai multe tipuri de habitate, care în ansamblul lor prin speciile de plante și animale pe care le adăpostesc pot prezenta diferite caracteristici cu valoare conservativă, peisagistică, circulație a materiei în natură, recreativă ,sursă de materii prime etc. Prin proiectul ANPM se propune cartarea acestor ecosisteme pentru tot teritoriul României. Proiectul intitulat “Demonstrarea şi promovarea valorilor naturale, pentru a sprijini procesul decizional în România” este inclus în Programul RO02 – Biodiversitate şi servicii ale ecosistemelor, finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) 2009 – 2014. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 3,38 milioane euro, din care 2,878 milioane euro reprezintă grantul de 85 la sută oferit prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European, iar 507.918 euro cofinanţarea de 15 la sută din bugetul naţional. Obiectivul principal al proiectului constă în realizarea cartografierii şi a evaluării biofizice la nivel naţional a ecosistemelor şi serviciilor oferite de ecosistemele selectate în conformitate cu procesul de Cartografiere şi Evaluare a Ecosistemelor şi Serviciilor acestora (MAES), proces care este în curs de desfăşurare la nivelul Uniunii Europene.Data de finalizare a implementării proiectului este ianuarie 2017, urmând ca întreg procesul de cartografiere (MAES) să fie încheiat în anul 2018.
Biodiversitatea Sălajului
Biodiversitatea judeţului Sălaj este dată de şezarea judeţului la suprapunerea în cea mai mare parte unităţii fizico geografice care face legătura dintre Munţii Apuseni şi Carpaţii Orientali, reprezentată de Platforma Someşană. Munţii, reprezentaţi de prelungirile nordice ale Apusenilor (Munţii Meseş şi Munţii Plopişului), ocupă o suprafaţă destul de restrânsă în sud-vestul judeţului, aspectul determinant al judeţului fiind dat de relieful deluros. Luncile largi ale Someşului, Crasnei şi Barcăului reprezintă singurele forme de relief plane ce dau naştere unor habitate îndeosebi specifice pajiştilor. Grote neexploatate turistic, păduri dacice de stejar şi carpen, păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; păduri balcano-panonice de cer şi gorun, păduri dacice de stejar şi carpen fac din zona Sălajului un ţinut unic în România. Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion, râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie din Chenopodion rubri, tufărişuri subcontinentale peri-panonice; pajişti stepice subpanonice; comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan şi alpin; pajişti de altitudine joasă. Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase, versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase, păduri medioeuropene de fag din Cephalanthero-Fagion, păduri dacice de stejar şi carpen,păduri cu Castanea sativa, habitat prezent în cadrul ariei naturale protejate de interes naţional “Pădurea La Castani”, localitatea Rogna, comuna Ileanda; păduri eurosiberiene cu Quercus robur. Pe teritoriul judeţului Sălaj, în urma studiilor efectuate în teren şi a studiilor ştiinţifice au fost identificate un aproximativ 300 de specii din flora sălbatică de interes naţional. Câteva din ariile protejate prin lege din judeţul Sălaj sunt Grădina Zmeilor Comuna Bălan sat Gâlgău Almaşului, Pietrele Moşu şi Baba Comuna Năpradea, sat Someş- Guruslău, Poiana cu narcise de la Racâş-Hida Comuna Hida, sat Racâş, Calcarele de Rona Oraşul Jibou, Balta Cehei Oraşul Şimleul Silvaniei, sat Cehei, Rezervaţia peisagistică Stanii Cliţului Comuna Băbeni, Gresiile de pe Stânca Dracului Comuna Hida, Rezervaţia peisagistică Tusa-Barcău Comuna Sâg, sat Tusa, Mlaştina de la Iaz Comuna Plopiş, sat Iaz, Pădurea La Castani Comuna Ileanda, sat Rogna şi Stejărişul Panic.
