Reversul medicamentului care ar putea deveni „produs tradițional” în România

Cea mai vândută pastilă din farmaciile româneşti, implicit şi din cele sălăjene este Algocalminul. În România, acest medicament este vândut sub autorizaţia de punere pe piaţă nr.1732 din 1 februarie 2003, fiind pe rafturile farmaciilor de aproape șase decenii, neîntrerupt. Acest analgezic (antialgic) și antipiretic (care combate febra) este, de departe, cel mai popular medicament folosit de-a lungul timpului la noi în țară. Pe lângă el, foarte folosite au fost și sunt antinevralgicul, aspirina (acidul acetilsalicilic), paracetamolul și, după anii 90, ibuprofenul.

Peste 200 de milioane de pastile de algocalmin sunt cumpărate, anual, la liber din farmacii şi alte 29 de milioane pe bază de reţetă, cifre mai mult decât îngrijorătoare având în vedere faptul că discutăm despre un medicament a cărui substanţă activă a fost interzisă cu desăvârşire, cu aproape 50 de ani în urmă, în foarte multe ţări. De altfel, România se află printre foarte puţinele ţări din Europa (unii analişti spun că am rămas printre singurii din UE) care mai comercializează acest analgezic “ieftin şi bun”. Cât despre poveştile nemuritoare, cum că “se eliberează strict pe bază de prescripţie”, de mai mulți ani, din partea medicului, nu le mai cred nici copiii.

Profit pe sănătatea necunoscătorilor

Piaţa algocalminului din Romania este estimată la aproximativ 11 milioane de euro, anual. Acest medicament este considerat, fără doar și poate, o pastilă tradițională la noi. De la bunici și până la cei mici, generații întregi au luat acest medicament în cantități uriașe, pentru aproape toate afecțiunile care veneau cu o durere sau cu febră. În aceste condiţii, nu mai e niciun mister legat de lipsa de reacţie, lipsa studiilor aprofundate asupra acestui medicament, dar mai ales lipsa de interes pentru ceea ce alte ţări, poate mai competente pe cercetare decât noi, spun prin studii, despre această pastilă.

Preţul mic şi popularitatea perpetuată din generaţie în generaţie, au transformat algocalminul în calmantul numărul unu din toate timpurile, în România.  Acesta este “medicamentul săracului” care se vinde în România cu tona, atât sub formă de pastile cât şi sub forma fiolelor, care, deşi sunt fabricate pentru uz injectabil, sunt administrate cu nesaţ de români fără nicio teamă pe cale orală deși acest lucru este contraindicat. În topul analgezicelor urmeaza ibuprofenul, comercializat sub diferite mărci şi denumiri  – cu peste 100 milioane pastile, şi Paracetamol – 56 de milioane de pastile.

Aceste două medicamente sunt, de asemenea, controversate, iar medicii atrag atenţia mai ales asupra efectelor pe care administrarea frecventă şi în doze cu mult peste cele recomandate, le au asupra stării de sănătate. Profesorul Ioan Fulga, doctor în medicină la catedra de Farmacologie din cadrul UMF “Carol Davila” Bucureşti, spune că o substanţa conţinută de unele dintre aceste medicamente, provoacă o boală gravă, care duce la distrugerea maduvei osoase.
Referitor la algocalmin, reputatul profesor atrage atenţia:

“Prin anii ’50, s-a constatat că Algocalminul creşte riscul apariţiei bolii denumite “agranulocitoza”, care presupune scăderea masivă a globulelor albe din sânge, având ca o consecinţă deprimarea progresivă a sistemului imunitar”

Până şi ţările sărace l-au interzis; la noi e bun și sănătos

Algocalminul (comercializat şi sub denumirea de Algozone) nu a fost niciodată restricţionat ori interzis de Agenţia Europeană de Evaluare a Produselor Medicale, în faţa căreia noi, prin autoritatea în domeniu, suntem mereu în poziţia “drepţi”. Chiar dacă aproape toate ţările europene şi alte ţări din lume au scos acest medicament din producţie pentru că substanţa activă (metamizol) a devenit o componentă interzisă în analgezice încă de acum cateva decenii, în Marea Britanie (din 1965), Suedia (1974), SUA (1977), Arabia Saudită (1980). Atât în state UE (Danemarca, Olanda, Grecia, Irlanda, Lituania), cât şi in Japonia, Australia, dar şi în ţări mai puţin dezvoltate precum Ghana, Nepal, Bangladesh, substanţa este strict interzisă prin lege. Algocalminul nu este singurul caz controversat. Mai sunt şi altele.

 Opinia reprezentanților Agenţiei Naţională a Medicamentului

Medicul farmacist Felicia Farcaş, preşedinte al Colegiului Farmaciştilor din Sălaj, spune că date legate de punerea pe piaţă a acestui produs  pot fi oferite de Agenţia Medicamentului. “Tot ce vă pot spune este faptul că Algocalminul se vinde doar pe bază de prescripţie medicală, deci strict la recomandarea medicului”, a punctat Felicia Farcaş. Un adevăr relativ, fireşte, ştiut fiind faptul că orice farmacie îţi dă acest medicament în doi timp şi trei mişcări, fără nici un fel de reţetă.

I-am contactat pe reprezentanţii Agenţiei Nationale a Medicamentului (ANM), forul cel mai în măsură să ne explice câteva lucruri legate de acest medicament, de ce este încă în producţie la noi şi care sunt, potrivit specialiştilor români, riscurile administrării. Anca Cuprariu, responsabil al departamentului de relații cu publicul, ne-a transmis că acest medicament întrunește, în prezent, toate formele legale ale procției și comericalizării și că nu au fost înregistrate reacții adverse serioase, din partea pacienților care l-au folosit. „Aceste medicamente (care conțin metamizol n.red) nu sunt interzise în acest moment, “fișa” metamizolului a fost dezbătută cu mai mulți ani în urmă, când s-a pus problema reacţiilor adverse pe care le poate provoca.

Metamizol este disponibil pe piaţa UE. Raportul beneficiu-risc, adică siguranţa acestui medicament este evaluată periodic. În acest moment, Agenţia Europeană a Medicamentului nu a deschis vreo procedură de evaluare a medicamentelor pe baza de metamizol. Problema metamizolului este ca este o substanţă activă care la indivizi cu o anumită sensibilitate poate duce la o reacţie adversă, numită agranulocitoză. În România nu s-a înregistrat o reacţie de acest tip. Noi suntem afiliaţi Agenţiei Europene a Medicamentului, respectăm toate indicaţiile care vin de la acest nivel.”

Fraţii de… cruce ai algocaminului

Un alt “alintat” al pieţei farmaceutice de analgezice din România este vestitul Piafen (metamizol şi clorhidrat de pitofenonă ), medicament sub formă de pastile, fiole injectabile şi supozitoare, anticolinergic, antispastic şi analgezic. Piafenul este un alt produs despre care tot străinii ne spun că este sub un înalt grad de risc. Altul este Benalgin, un calmant pe baza de matamizol si cofeina. Ambele se vând la liber în farmaciile noastre. Confuzia între pacienţi este atât de mare încât foarte mulţi iau fiole de piafen în durerile dentare sau de cap, de exemplu, deşi medicamentul nu a fost, în sine, conceput pentru astfel de dureri.

Primii care au interzis metamizolul au fost americanii, încă din 1977. Din aceeaşi perioadă datează şi decizia Suediei de a interzice total această substanţă pe piaţa producătorilor de medicamente. Substanţa este interzisă şi în Danemarca, Belgia – unde se încadrează în categoria “otrăvuri”, în Germania şi Spania – încă din 1989, iar în Olanda, Grecia şi Irlanda, din 1990. Deşi fiolele sunt preparate în mod special pentu administrare intravenoasă sau intramusculară, sub supravegherea medicului, românii înghit piafel cu kilogramul, anual, pentru că este eficient, mult şi ieftin! Un alt medicament extrem de popular, relativ ieftin şi foarte eficient în durerile puternice, în special reumatice, este Aulin.

Acesta este recomandat pentru tratamentul durerii şi inflamatiei asociate osteoartritelor, entorselor şi luxaţiilor, fiind prescris în cazul durerilor menstruale. Se vinde sub formă de tablete dar, pentru a fi mai uşor de administrat şi mai eficient, se vinde şi la pliculeţe ce conţin pulbere de nimesulidă ce se dizolvă în apă şi devine buvabil (se bea). Acest produs este considerat un adevărat pericol pentru viaţa pacienţilor în majoritatea ţărilor care pun populaţia mai presus de orice. Nimesulida – substanţa-cheie din Aulin, este responsabilă de multe nenorociri în multe din statele lumii, acolo unde acest medicament a căpătat o faimă morbidă. Mai grav, Aulin este vandut şi în formele sale pentru copii (pediatrice) cu toate că riscul este, în acest caz, şi mai mare.  Nimesulida (nimesulid) este un compus chimic strict interzis în Spania, Marea Britanie, Finlanda, Turcia, SUA, Australia sau Japonia, deoarece s-a constat fără niciun dubiu că provoacă, în cazul unor administrări repetate, insuficienţă hepatică ce poate degenera în boli hepatice mortale. Aulinul se numară printre cele mai cautate si utilizate medicamente in Romania, datorita efectelor sale calmante imediate.

 Lista medicamentelor care fac bine o dată și rău de zece ori, este lungă

Mulţi îşi amintesc de un celebru medicament, extrem de eficient în durerile reumatice şi articulare, denumit Vioxx. Acesta a  a fost  un medicament antiinflamator ne-steroidic care a fost retras definitiv de pe piaţă, inclusiv din România, în urma unui scandal internaţional care a scos la iveală faptul că substanţa activă este una de-a dreptul letală, în timp. Actiunea de retragere a produsului de pe piaţă a avut loc imediat şi concomitent pe plan internaţional, iar aceasta a implicat toate formele farmaceutice şi toate concentratiile de rofecoxib – substanţa din care era fabricat Vioxx.
Comitetul Independent de Monitorizarea Siguranţei a relevat, în urma unui studiu efectuat cu Vioxx, ccă  produsul utilizat de catre pacienti pe perioade de câteva luni poate provoca apariţia unor evenimente cardiovasculare grave, incluzând infarctul miocardic şi accidentul cerebral vascular şi a dat alarma la nivel internaţional pentru oprirea lui din producţie şi retragerea deîndată a stocurilor din toate farmaciile. Există, însă, nemumărate medicamente, cum ar fi cele care conțin diclofenac, statinele, antipsihoticele, medicamentele amfetaminice care taie senzația de foame, medicamentele de slăbit, extractele tiroidiene, diureticele și multe alte medicamente care ar trebui supuse unor studii bazate pe proceduri și tehnologii noi, știut fiind faptul că de multe ori, aceste medicamente deși sunt prescrise și sunt necesare, vindecă într-o parte și pot face rău în alte părți ale organismului.

Lista medicamentelor care pot fi puse cel puţin sub un mare semn de întrebare, este una lungă, iar faptul că Agenţia Naţională a Medicamentului le lasă, încă, pe rafturile farmaciilor, rămâne un lucru de neînţeles în afara altor raţiuni decât cele financiare şi de profit pentru un întreg lanţ de producători, distribuitori şi comercianţi în halate albe.

 

 

 

Alte articole

Leave a Comment