Un nou volum semnat Marin Pop, în memoria lui Corneliu Coposu

Zilele trecute a văzut lumina tiparului cel de-al cincilea volum al istoricului Marin Pop, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, scris în memoria marelui om politic Corneliu Coposu. Intitulată “Corneliu Coposu şi exilul românesc sub lupa securităţii – documente şi corespondenţă”, cartea apărută la Editura Universitară, cu sprijinul financiar al Muzeului, este structurată în două capitole şi are la bază informaţiile studiate de către autor în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, respectiv cele 38 de volume ale Dosarului de Urmărire Informativă, dar şi unele dosare din Fondul Documentar, care fac referire la legăturile lui Coposu cu exilul românesc.

Primul capitol cuprinde 97 de documente inedite, pe care istoricul sălăjean le-a descoperit în arhivele CNSAS şi pe care le-a selectat dintre zecile de mii de file care se referă la Corneliu Coposu. “Documentele, încadrate cronologic între anii 1968-1989, sunt note, note-raport, note de stadiu, note de analiză şi note informative privind activitatea lui Corneliu Coposu şi legăturile lui cu exilul românesc. De asemenea, sunt rapoarte ale inspectoratelor judeţene ale Securităţii Statului, ale Securităţii Municipiului Bucureşti sau Direcţiei I a Securităţii”, explică Marin Pop în “Cuvânt Înainte”.

În al doilea capitol a fost publicată o vastă corespondenţă pe care Seniorul a întreţinut-o cu reprezentanţi de marcă ai exilului românesc. În total, 75 de scrisori care se păstrează în arhiva CNSAS, în special în Fondul Documentar, copiate de către Securitate şi reintroduse în circuitul poştal, conform „uzanţelor” epocii. “Corneliu Coposu a corespondat cu personalităţi marcante ale exilului românesc precum Emil Ghilezan (Italia), Ion Raţiu (Anglia), Georges Serdici (Geneva sau Londra), Lotte Thus (Oslo, Norvegia) pe care o cunoştea din perioada anilor 1945-1946 ca ataşată de presă a anglo-americanilor la Bucureşti şi care îi trimitea diferite reviste şi cărţi, Liviu J. Gatterburg, zis Contele, stabilit în Elveţia, Augustin Hila, stabilit în Brazilia, Costel Mareş (Germania), George Beza şi soţia (Paris, Franţa), Dean Milhovan (SUA), Vasile Măcărescu (Koln, Germania). S-a păstrat şi corespondenţa purtată cu rudeniile sale, printre care nepoţii ori familia finului său, Pop Ilie, emigrat în SUA”, mai spune cercetătorul ştiinţific.

Acest volum va fi lansat cel mai probabil în ianuarie 2018, la Bucureşti, în cadrul Adunării Generale a Fundaţiei “Corneliu Coposu”.

Alte articole

Leave a Comment