Târgul de mărţişoare de la Zalău, la prima ediţie

Târgul de mărţişoare de la Zalău, la prima ediţie

Mărţişoare din lemn, hârtie, lut, lână, flori, plante uscate sau mărgele au fost prezentate sâmbătă de creatori populari sălăjeni, la prima ediţie a Târgului tradiţional de mărţişoare de la Zalău, organizat cu sprijinul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj. Peste 25 de meşteri populari din Ciumărna, Cizer şi Vîrşolţ, precum şi elevi de la Liceul de Artă „Ioan Sima” din Zalău, copii de la Centrul de Servicii Comunitare din Cehu Silvaniei şi de la casele de tip familial din Fizeş şi Hereclean, şi-au expus şi au oferit spre vânzare din creaţiile lor în holul Consiliului Judeţean Sălaj. Totodată, ei au prezentat publicului din secretele realizării micilor simboluri ale primăverii, iubirii şi purităţii, dar şi din poveştile şi semnificaţiile, poate uitate, ale mărţişorului.

Cunoscutul artist popular de la Ciumărna, Ileana Graţiana Pop, prezentă la târg cu diferite mărţişoare confecţionate din hârtie şi mărgele, împreună cu Alina Filip Goran (elevă în clasa a VIII-a la Zalău, originară din Ciumărna) ne-a dezvăluit faptul că în această perioadă îi învaţă pe copiii din grupul folcloric Poiana (din satul natal) să realizeze mărţişoare. Mai mult, urmează ca în cursul acestei săptămâni, la invitaţia consulului României la Gyula, să le dezvăluie copiilor români din Ungaria tainele producerii şi istoricul mărţişorului. „Pe vremea când noi eram copii, mărţişorul era purtat la gât sau la mână şi ascuns de privirile indiscrete. Se purta toată luna martie, sau chiar până la înflorirea trandafirilor.

Se obişnuia să fie atârnat de crengile înflorite ale pomilor şi se spunea că aduce noroc, iar cine îl purta va avea faţa albă şi frumoasă tot anul”, a amintit meşterul popular de la Ciumărna. Un alt meşter popular, a cărui faimă a trecut demult graniţele judeţului, Florica Criste ( împreună cu Ana Ştefania Criste) din Cizer ne-a împărtăşit faptul că a încercat să aducă la acest târg modele foarte vechi, zgărdiţe tradiţionale româneşti, mărgele şi simboluri ale primăverii, specifice zonei, pe care fetele le purtau în buzunar. Este vorba de un mărţişor, care simboliza un chip hazliu, realizat pe lână albă, din busuioc (pentru a le aduce noroc), pietre colorate (pentru a fi protejate tot anul), cu mărgele de adălmoc (fructul unei tufe rare sau ale unor buruieni), pentru a le feri de deochi.

Nagy Eva de la Vîrşolţ, meşter reprezentativ în Sălaj pentru înşiratul de mărgele, a adus la târgul din Zalău mărţişoare confecţionate manual, din flori şi mărgele şi a dezvăluit că de mulţi ani participă la expoziţii şi târguri tradiţonale, tabere de artizanat şi lucru manual din judeţ sau din ţară. Toţi interlocutorii noştri au admis că nu au niciun câştig din vânzarea acestor simboluri ale primăverii, dar au subliniat că la baza procupărilor lor stă pasiunea, dorinţa de a dărui celor dragi mici obiecte făcute cu propriile mâini şi cu multă iubire, şi mai ales având convingerea că acest obicei poate fi perpetuat de generaţiile tinere.

Leave a Comment