Programul de reabilitare termică – extins şi la case

 

Programul de reabilitare termică a fost extins şi la case, prin OUG nr. 63/2012, aprobată de Guvern şi publicată deja în Monitorul Oficial fiind eliminată discriminarea dintre proprietarii apartamentelor din blocuri şi proprietarii de locuinţe unifamiliale. Până acum, în baza vechii legislaţii, autorităţile publice, Guvernul şi primăriile puteau investi doar în reabilitarea termică a blocurilor.

Noul act normativ prevede că toate casele construite între anii 1950 – 1989 sunt eligibile pentru a beneficia de reabilitare termică cu bani de la buget, excepţia fiind locuinţele de patrimoniu. Totuşi, administraţiile locale vor putea decide dacă vor accepta în program şi casele construite înainte de anul 1950 sau după 1989.

Potrivit programului, banii necesari pentru reabilitarea termică a caselor sunt asiguraţi din granturi europene – 50 la sută, de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, care va avea o contribuţie de 10 la sută, administraţiile locale vor contribui cu sume ce acoperă 10 – 30 la sută, iar diferenţa va fi plătită de proprietari prin asociaţiile de proprietari.

 

În luna septembrie a acestui an, autorităţile centrale au anunţat că lucrările de reabilitare şi izolare termică a blocurilor vor fi finanţate de Comisia Europeană (CE), prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), condiţia fiind însă ca în program să fie incluse imobile în care locuiesc persoane defavorizate şi familii cu venituri reduse. De asemenea, CE cere ca proprietarii locuinţelor să contribuie la acoperirea costurilor cu minimum 10 la sută din sumă. Potrivit declaraţiilor de la acea vreme ale ministrului Dezvoltării Regionale, Eduard Hellvig, proiectul de reabilitare termică va beneficia de un buget total de 304 milioane euro, din care 150 milioane de euro provin din FEDR, iar 154 milioane euro reprezintă contribuţia naţională asigurată din bugetul de stat, bugetul autorităţilor locale şi, la solicitarea CE, contribuţii ale asociaţiilor de proprietari.

Gradul de confinanţare al fiecărui proiect depus va fi de 60 la sută din FEDR şi bugetul de stat, restul fiind acoperit de autorităţile locale şi asociaţiile de proprietari. Contribuţia de 40 la sută a autorităţilor locale şi a asociaţiilor de proprietari va varia în funcţie de veniturile persoanelor beneficiare. Astfel, dacă mai mult de jumătate dintre propietari din clădirea supusă reabilitării termice au un venit mediu lunar pe membru de familie sub 150 de euro, contribuţia asociaţiei locatari va fi de 10 la sută, iar a autorităţilor locale de 30 la sută. În cazul în care mai mult de jumătate dintre proprietari au un venit mediu lunar pe membru de familie sub 350 de euro, contribuţia asociaţiei de locatari va fi egală cu cea a autorităţii locale, respectiv 20 de procente, iar dacă membrii asociaţiei de locatari au un venit mediu net de 500 euro, contribuţia asociaţiei va fi de 30 de procente, iar a autorităţii locale de 10 procente.

 

Zalău: peste 900 de blocuri aşteaptă reabilitarea

 

În ceea ce priveşte reabilitarea termică a blocurilor, pentru ca proiectele depuse de asocia

iile de propritari să fie eligibile, blocurile trebuie să fi fost construite în intervalul 1950-1990, în municipiile reşedinţă de judeţ şi în Capitală, conform programului aprobat în şedinţa de miercuri a Guvernului. La nivel naţional, în cele patru decade au fost construite peste 220.000 de apartamente, care nu au fost reabilitate termic.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Zalău, Manuela Ghiuruţan, a declarat că în municipiul sălăjean sunt 909 blocuri ridicate în perioada 1950 – 1990. Din acestea sunt elibile pentru reabilitarea termică finanţată de CE cele în care locuiesc persoane defavorizate şi familii cu venituri reduse.

Numai că, până acum, zălăuanii nu au au avut prea mult noroc în privinţa Programului naţional de reabilitare termică, lansat de autorităţile centrale în 2005. Cu toate că de la data lansării Programului şi până în prezent au fost depuse la sediul administraţiei locale municipale mai multe cereri pentru ca diferite blocuri din cartierele Zalăului să fie izolate termic, acestea nu au primit undă verde din cauza lipsei fondurilor la bugetul central. Ca urmare, potrivit Manuelei Ghiuruţan, “la această dată, la Primăria Municipiului Zalău sînt înregistrate 29 de solicitări de înscriere în programul de reabilitare termică”.

 

Jibouanii – cei mai norocoşi la izolarea blocurilor

 

În Sălaj, până acum, jibouanii au fost cei mai norocoşi în ceea ce priveşte accesarea cofinanţării pentru reabilitarea termică a apartamentelor, în cadrul Programului demarat în 2005 fiind izolate deja 150 de locuinţe. Proiectul a fost depus de două asociaţii de proprietari încă din 2010, iar contractul de încredinţare a lucrărilor a fost semnat cu firma constructoarea ProdFizeş SRL din Jibou. Lucrările de reabilitare termică, demarate în 2011, au fost încheiate în luna iunie a acestui an. „Proiectul va aduce îmbunătăţiri pentru proprietarii apartamentelor, în sensul că aceştia vor avea facturi mai mici la întreţinere. Lucrurile au mers bine în privinţa cofinanţării din bugetul de stat, banii au venit cu regularitate de la Bucureşti, în fiecare lună de raportare”, ne-a declarat consilierul Mariana Pop din cadrul Primăriei Jibou.

Potrivit sursei citate, proiectul de la Jibou a fost finanţat de autorităţile centrale cu peste 700.000 de lei, sumă care a reprezentat jumătate din costul total al lucrărilor, diferenţa de bani a fost suportată de administraţia locală – 30 la sută şi de proprietarii apartamentelor – 20 la sută. Pentru a putea reabilita termic blocurile în care locuiesc, proprietarii celor 150 de apartamente s-au constituit în două asociaţii.

 

2 Thoughts to “Programul de reabilitare termică – extins şi la case”

  1. Anonim

    balanean un primar care se implica,pe capalnasiu il doare in basca

  2. dute

    dute la jilava cu toti primarii si politicienii numai cand le vezi moaca aia de porci te saturi da sa-i mai si asculti sau sa-i aperi

Leave a Comment