Producţia de prune din Sălaj, aproape inexistentă

Prunii sălăjenilor au dat puţine roade în acest an, producţia fiind una foarte slabă, comparativ cu anii anteriori. După cum a explicat Grigore Ardelean, preşedintele Asociaţiei Patronale a Producătorilor de Pălincă Naturală (APPPN) Sălaj, anul acesta producţia, “slabă ce-i drept”, a fost în zona munţilor Plopiş, în localităţile Bănişor, Cizer şi Valcău. “Nu s-au făcut prune, numai în câteva localităţi din zona munţilor Plopiş. Nu seceta e vinovată, ci pur şi simplu natura. Până înainte de ’89 am fost pe mâna ei, acum putem spune că suntem în mâna lui Dumnezeu. (…) Seceta din ultima perioadă afectează pomii, care au început să se usuce”, spune Ardelean. Potrivit acestuia, în zona Sălajului cel mai cultivat soi este cel de “prune roşii”. “La noi se cultivă cel mai mult prunele roşii a căror recoltă, foarte slabă, s-a strâns luna trecută. Chiar dacă nu au fost prune, pălincă să ştiţi că este! Păcat că nu se poate valorifica pe măsură. Un litru de pălincă de prune a ajuns să fie valorificat în piaţă cu sume cuprinse între 20 şi 25 de lei şi din păcate nu se vinde pentru că nu este cerere”, a adăugat preşedintele APPPN Sălaj.

Alternanţa sau periodicitatea de rodire

Specialiştii horticultori susţin că există şi o explicaţie a lipsei de rod cu care livezile sălăjenilor se confruntă. Este vorba de o „alternanţă” sau periodicitatea de rodire, prin care se înţelege succesiunea unui an cu recoltă abudentă cu altul fără rod sau cu o producţie foarte mică.
Alternanţa se datorează faptului că pomul nu reuşeşte să diferenţieze mugurii de rod în fiecare an sau nu dispune de substanţele de rezervă necesare pentru a asigura dezvoltarea acestor muguri până la înflorit şi legatul fructelor. Se întâlnesc cazuri, relativ rare, când după o recoltă abundentă, nesusţinută cu o agrotehnică adecvată, pomii sunt atât de epuizati încât nu formează muguri de rod nici în anul următor, asa încât urmează doi ani fără recoltă. Este posibil, ca şi în anul 2016, producţia de prune să fie foarte slabă sau chiar inexistentă.
APPPN Sălaj are în prezent un număr de 115 de membri, persoane fizice şi juridice, producători de pălincă.

Pălinca de Sălaj, renumită în toată Europa

În urmă cu aproximativ cinci ani, APPPN Sălaj a reuşit să înregistreze la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) „Pălinca de Sălaj“ şi a obţinut certificatul de înregistrare a mărcii. Acesta a deschis drumul pălincii spre export pentru producătorii din judeţ care susţin că băutura lor este un adevărat medicament pentru cei care o consumă. Desigur, în cantităţi rezonabile.

One Thought to “Producţia de prune din Sălaj, aproape inexistentă”

Leave a Comment