Oierii sălăjeni aşteaptă să pună în practică teoria norvegiană

Oierii sălăjeni aşteaptă să pună în practică teoria norvegiană

O delegaţie a crescătorilor de ovine din Norvegia s-a întâlnit sâmbătă, la sediul Direcţiei Agricole pentru Dezvoltare Rurală Sălaj, cu fermieri sălăjeni şi oficialităţi. Cu acest prilej s-a marcat punctul final al proiectului AgriRomania, proiect pilot pentru producţia agricolă sustenabilă, demarat în anul 2009 şi finanţat de către Guvernul Norvegiei şi administrat de Innovation Norway (companie de stat din Norvegia, al cărei obiectiv este promovarea iniţiativelor socio–economice private şi a oportunităţilor comerciale prin încurajarea inovaţiei).

Acţiunea a reunit reprezentanţi ai Ambasadei Norvegiei, ai concernului Nortura şi ai asociaţiilor Abatoarelor din Norvegia, ai Prefecturii Sălaj, ai Consiliului Judeţean, specialişti ai Oficiului pentru Ameliorarea şi Reproducţia în Zootehnie Sălaj, Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Sălaj, precum şi 23 de crescători de ovine sălăjeni. Membrii delegaţiei norvegiene, Terje Sindland-preşedintele AgriRomania, Ivar Kvinlaug, Knud Daugaard, au subliniat că proiectul derulat în Sălaj a fost pur noncomercial şi s-a bazat pe colaborarea dintre două ONG-uri (AgriRomania şi Ovis Sălaj) pentru transmiterea de informaţii, prin instruiri, în domeniul oieritului. Accentul s-a pus pe metisarea dintre rasa Albă Ţurcană şi Alba Norvegiană, pentru producţia de carne. În cadrul proiectului, fermierii sălăjeni au participat la cursuri teoretice, dar şi la o vizită de documentare la ferme de ovine din Norvegia, unde li s-a prezentat planul naţional de metisare şi aspecte legate de valorificarea producţiei, prelucrarea lânii sau vânzarea animalelor.

Ioan Cherecheş, directorul OARZ, referindu-se la perspectivele de dezvoltare a acestui sector a remarcat faptul că în „această perioadă s-a constatat o evoluţie a mentalităţii fermierilor sălăjeni datorate contactului direct şi colaborării cu crescătorii de oi din Norvegia. Rezultatele muncii fermierilor s-au văzut în procesul de selecţie şi ameliorare din cadrul expoziţilor concurs de tuns oi, unde au fost prezentaţi produşi F1 (în urma metisării dintre cele două rase amintite), cât şi cu alte rase. Având baza materială şi beneficiind de noutăţile legate de ameliorarea animalelor putem face paşi înainte spre valorificarea oportunităţilor care există în Sălaj şi putem realiza o ameliorare de bună calitate cu un efect pozitiv pentru fermele de oi care ţin cont de progresul genetic”. Ştefan Dan Costei, manager de proiect, a subliniat că „aşteptările sălăjenilor nu se vor opri la deziderate pur teoretice. Pe viitor, se va reveni la acest proiect, ştiind că fondurile disponibile sunt de trei ori mai mari decât cele pentru perioada 2007-2011, respectiv, de peste 300 de milioane de euro prin acelaşi sistem de finanţare din partea Norvegiei. Din aceste fonduri dorim să dăm curs dorinţelor fermierilor şi să aducem animale care să rămână în proprietatea organizaţiei norvegiene şi să poată fi transferate cu titlu de împrumut”. Subprefectul de Sălaj, Onorica Abrudanu a fost de părere că „România ar trebui să fie exportator de carne de miel şi nu de banane, atâta timp cât agricultura românească, are cu adevărat potenţial şi poate contribui la salvarea economică a ţării”.

Nu a evitat însă să remarce faptul că „ceea ce s-a întâmplat cu abatorul de la Hereclean este o pată pentru judeţul Sălaj”, dar şi că „românii, au distrus după Revoluţie, ceva ce mergea bine şi ce dă roade şi la norvegieni, sistemul cooperatist”. Fermierii ne-au declarat că prin acest proiect au învăţat să se implice personal în ameliorarea rasei, să investească în baza materială (Viorel Iştoan), au înţeles efectele muncii în sistem cooperatist în centrele de selecţie a animalelor, în fabricile de nutreţuri combinate, în organizarea fermelor pe sistem redus, abatorizare şi subvenţionare (Vasile Magdaş).

În final, Terje Sindland a evocat buna colaborare şi experienţele pozitive pe care partea norvegiană le are, de circa 20 de ani, cu judeţul nostru, subliniind faptul că între proiectele comune se înscriu cele pentru canalizare, pentru înlocuirea a 50 km de conducte de apă la Zalău, sau parteneriatul cu Şcoala Gimnazială „Simion Bărnuţiu”. De asemenea, Terje Sindland şi-a exprimat disponibilitatea de a se implica în acordarea de sprijin financiar, cât şi informaţional crescătorilor de oi din Sălaj, pentru a îmbunătăţi caracteristicile raselor de oi locale prin încrucişarea cu cele norvegiene.

Leave a Comment