Tot mai multe familii de salajeni au ajuns sa treaca limita bunului simt si al normalitatii cand vine vorba despre alimentatie. Mesele aglomerate cu multe feluri de bucate, impanate cu deserturi siropoase si cremoase, frigiderele supraaglomerate si pungi intregi cu mancare expirata care sfarsesc in gunoi sunt o caracteristica pentru multi salajeni. La originea acestui fenomen stau dorinta de bunastare, poftele culinare si tendinta de a cumpara mai multe produse decat este necesar. Rezultatul este unul nefericit: in ultimii doi ani, sute de salajeni au fost diagnosticati ca fiind obezi.
Epidemia de obezitate despre care specialistii in nutritie din toata lumea au avertizat inca de acum cativa ani a atins si Romania, statisticile indicand ca ne situam pe locul trei in Europa la acest capitol, cu 50 la suta din populatie reprezentata de persoane supraponderale si 25 de procente persoane obeze. Situatia s-a agravat in ultimii ani, dat fiind ca statisticile europene din 2003 plasau Romania pe locul 23 in privinta procentului de persoane supraponderale, cu tot cu obezi.
In Salaj, in ultimii doi ani, sute de persoane au fost diagnosticate ca fiind obeze. Purtatorul de cuvant al Directiei de Sanatate Publica Salaj, Mihai Cheseli, a declarat ca in 2009, au fost diagnosticate 341 de astfel de persoane, din care 224 au fost femei. „Pe grupe de varsta, situatia arata astfel: doua cazuri au fost depistate la sugari, alte 22 de cazuri la categoria de varsta 1-14 ani, 242 de cazuri la persoane cu varsta cuprinsa intre 15 – 64 de ani, iar 75 de cazuri la adulti peste 65 de ani”, a declarat purtatorul de cuvant. Potrivit sursei citate, pentru anul 2010, exista, deocamdata, doar statistica aferenta primului semestru. Astfel, in prima jumatate a anului trecut, 181 de salajeni au fost inclusi de medici in randul persoanelor obeze, 112 fiind femei. „Au fost inregistrate 15 cazuri la segmentul de varsta 1-14 ani, 125 de cazuri la persoane cu varsta cuprinsa intre 15 – 64 de ani si 41 de cazuri la adulti ce au peste 65 de ani”, a declarat Mihai Cheseli.
Generatia „fast-food”
Cauza principala indicata de specialisti este trecerea primei „generatii fast-food de dupa 90 in randul adultilor. Statistica Institutului de Endocrinologie „C.I. Parhon arata ca 30 la suta din romance sunt suprapoderale, la fel ca 20 la suta din barbati. Fenomenul a cuprins in mrejele lui si copiii, poftele lor de fast-food si dulciuri fiind indeplinite de parinti care nu inteleg riscurile la care isi expun odraslele printr-o alimentatie nesanatoasa. Potrivit statisticilor, 40 la suta dintre copiii romanilor sunt obezi, situatia fiind agravata si de faptul ca populatia Romaniei nu are o cultura a sportului. In timp ce in alte tari europene, orele de educatie fizica au un loc bine stabilit in programa scolara si nu se pune problema absenteismului de la aceste cursuri, in liceele si scolile romanesti ele sunt tratate cu indiferenta si puse la colt. Sunt ore peste care „se sare”, de la care se chiuleste in grup si pe care majoritatea elevilor si a parintilor nu dau doi bani. Toate acestea, in pofida faptului ca sportul inseamna mentinerea tonusului muscular si psihic, fiind, de fapt, sanatate curata. Pe langa aceasta, copiii anului 2011 nu mai ies afara la joaca, mananca alimente pline de E-uri, zaharuri si glucide si isi petrec timpul liber in fata computerului sau televizorului. Efortul fizic nu se mai potriveste cu tipul de alimentatie cu slanina si carnati si desi este evident ca trebuie facute schimbari in educatia acestor copii, parintii ignora acest aspect. In plus, sedentarismul este la fel de intalnit la cei mici ca si in randul adultilor, astfel ca obezitatea la copii, care cu un deceniu in urma era extrem de rara, la noi in Romania a devenit din ce in ce mai frecventa.
Specialistul in igiena alimentara Gheorghe Mencinicopschi vede in programele de fidelizare ale producatorilor de fast-food pentru copii un mare pericol: „Ele il tin prizonier ani de zile si e nevoie de un expercitiu dificil de vointa ca tanarul sa se sustraga acestui tip de alimentatie si, implicit, acestui tip de marketing.
Semnal de alarma
Obezitatea contribuie la reducerea cu pana la noua ani a sperantei de viata si poate duce la aparitia sau agravarea diferitelor boli. Astfel, indivizii supra-ponderali sau obezi risca sa sufere infarcturi, sa dezvolte angina pectorala si sa simta dureri in piept. Tensiunea arteriala crescuta este foarte des intalnita la persoanele obeze, aceasta boala fiind asociata si cu un nivel mare al trigliceridelor si al colesterolului „rau” si cu un nivel mic al colesterolului „bun”.
Ateroscleroza (ingustarea arterelor, n.r.) poate duce la formarea de cheaguri pe artere, iar de aici si pana la atacul cerebral mai este un singur pas. Ateroscleroza este accelerata de tensiunea mare, fumat, colesterol mare si lipsa de exercitiu fizic, toate acestea fiind caracteristice obezilor. De aceea obzitatea este unul din factorii ce pot provoca un atac cerebral. O ingrasare de 5-10 kilograme dubleaza sansele unei persoane de a face diabet de tipul II. Peste 80 la suta din diabetici sunt supraponderali sau obezi, din acest motiv fiind utilizat tot mai mult termenul „diabezitate”, o combinatie intre diabet si obezitate.
De asemenea, obezitatea este asociata cu riscuri crescute de a dezvolta anumite tipuri de cancer: de endometru, colon, fiere, prostata, rinichi si san. Femeile care se ingrasa cu peste 10 kilograme la varsta adulta au sanse mai mari de a face cancer de san la menopauza.
Obezii au risc triplu de moarte prematura fata de persoanele cu o greutate normala. Conform studiilor internationale, sute de mii de persoane mor, in fiecare an, din cauza obezitatii. Cu cat greutatea este mai mare, cu atat creste si riscul. Chiar si ingrasarea moderata (intre 5 – 10 kilograme pentru o persoana de inaltime medie, n.r.), mareste riscul de moarte prematura, in special in cazul adultilor cu varste intre 30 – 64 de ani. De altfel, si salajeanul care a decedat, cu circa doua saptamani in urma, din cauza gripei AH1N1 suferea de obezitate, lucru care a ingreunat eforturile medicilor de a-l salva. La doar 36 de ani, barbatul a fost rapus de atatea boli pe care kilogramele in plus le-au agravat in mod vizibil.
Efecte psihologice
Una din cele mai rele aspecte ale obezitatii este suferinta emotionala, in conditiile in care societatea actuala pune mare pret pe aspectul fizic, iar a fi frumos/frumoasa inseamna a fi slab/a. Asemenea mesaje, tot mai prezente in media, contribuie la suferinta obezilor, facandu-i sa-si piarda increderea in sine si respectul fata de propria persoana. De aici si pana la anorexie sau bulimie mai este doar un pas.
Vestea buna este ca slabind chiar si cateva kilograme, obezii isi pot imbunatati starea de sanatate. O reducere cu 10 procente a greutatii corporale scade riscul de boli cardiovasculare si atatc cerebral si imbunatateste fertilitatea la femei. Ajunge sa slabesti 5-10 kilograme pentru ca inima sa functioneze mai bine si sa scada nivelul trigliceridelor si al colesterolului rau.
O persoana este obeza atunci cand indicele de greutate corporala este mai mare de 30. Atunci cand acesta trece de 40, vorbim de obezitate avansata, ceea ce implica riscuri serioase in ce priveste sanatatea. Indicele de masa corporala (imc) se calculeaza astfel:
IMC = greutatea (kg) impartita la patratul inaltimii (m).
IMC 25 – 29,99 supraponderalitate
IMC 30 – 39,99 obezitate
IMC peste 40 obezitate morbida