Are peste 500 de familii de albine, a pus bazele unui laborator apicol în localitatea Jac și a ajuns să își dedice o mare parte din timp albinelor. Cosmin Meseșan este apicultor de peste 25 de ani și spune că albinele au devenit parte din viața sa. Sălăjeanul a ajuns pe punctul de a pune bazele unor relații comerciale în baza cărora va exporta importante cantități de produse apicole în mai multe state europene.
Întâmplarea a făcut să ajung la Jac pentru un interviu cu o sălăjeancă pasionată de agricultură. Știam că aici există și un apicultor pasionat. Pe Cosmin Meseșan îl știu de câțiva ani, l-am întâlnit la nenumărate târguri și expoziții. L-am sunat, iar Cosmin mi-a deschis poarta și m-a invitat în lumea albinelor. Apicultorul mi-a înmânat un halat alb pe care l-am îmbrăcat, iar el și-a pus și mănuși. Da, urma să intrăm într-un laborator apicol, iar igiena și normele de curățenie trebuie respectate cu strictețe. Îmbrăcați cu materiale de protecție, am intrat în laboratorul care găzduiește un adevărat flux tehnologic, unelte apicole utilizate pentru extragerea mierii, pentru depozitare, ambalare, pentru întreg procesul. Da, pentru Cosmin, albinele înseamnă viață. „Este un laborator apicol în care procesăm mierea, polenul și alte produse specifice. Ceea ce vedeți aici este un aparat pentru extracția mierii, totul este automatizat, respectă normele de igienă și siguranță alimentară. Și e normal să fie așa”, îmi spune Cosmin. Laboratorul a fost gândit pentru a procesa producția apicolă provenită de la albinele mai multor apicultori din zonă, practic e o mică unitate apicolă. Cosmin Meseșan este sprijinit de întreaga familie în activitatea apicolă, nu muncește singur.
Seceta, o criză care a zdruncinat apicultura
L-am întrebat pe Cosmin despre efectele secetei. Mi-a explicat că situația este gravă, că lipsa apei a lovit în plin și producția de miere. Cum? Simplu! Lipsa apei a făcut ca plantele să nu secrete nectar de care albinele au nevoie. Lipsa hranei face ca populațiile de albine să scadă în ultima perioadă. Pentru a reduce din pierderi, albinele trebuie hrănite artificial de apicultori. Situația este prezentă în întreaga țară, fenomenul de secetă afectând mult producția de miere din acest an.
Cu albinele în munți
Apicultorul din Jac spune că este în tratative comerciale pentru a exporta miere și alte produse apicole în Franța, Spania și Italia. Mierea este puțină, dar de calitate. Cosmin își duce albinele în munți, nu doar în pădurile de salcâm din județul Satu Mare. Preferă zonele muntoase unde agricultura nu este practicată și unde riscul contaminării cu substanțe chimice este aproape inexistent. În plus, Sălajul dispune de o floră și o faună care își pun amprenta pe calitatea produselor apicole, o calitate superioară, spune Cosmin. Acesta dă asigurări că Sălajul este încă un județ curat spre deosebire de alte județe. Nu calitatea mierii reprezintă o problemă în România, crede Cosmin, ci lipsa unei culturi a consumului de produse apicole. Românii consumă prea puțină miere, iar importurile masive afectează producția internă. Din păcate, prea puțini sunt cei care se uită la calitate, majoritatea alegând prețul cel mai mic. În plus, pe rafturile magazinelor încă se mai găsesc produse care seamănă aproape perfect cu mierea, sunt și de 5 sau 6 ori mai ieftine, dar nu au în compoziție miere de albine decât în proporție de 10 sau 20 la sută, în cel mai bun caz, celelalte ingrediente fiind amestecuri, sirop sau alte substanțe. Cosmin e optimist, crede în calitate și spune că albinele sunt o adevărată minune a naturii, dar prea puțini sunt românii care înțeleg asta. M-a invitat să gust o porție zdravănă de miere și polen. Recunosc, nu l-am refuzat.
Apicultura ar trebui predata în școli, în locul unor materii precum „Istoria holocaustului” sau „Istoria Evreilor”, de oameni specializați precum Cosmin, nu de profesori care confundă albina cu rădașcă.