Serviciul de Medicină Legală (SML) Sălaj figurează pe lista celor 13 instituţii medico-legale din ţară fără laborator de anatomie- patologică, arată raportul Reţelei Naţionale de Medicină Legală pe anul 2013. Cu toate acestea, conform spuselor şefului SML Sălaj, Liviu Oroian, situaţia nu este la fel de gravă ca şi în cazul celorlalte judeţe. „Analizele necesare le putem efectua în cadrul Secţiei de Anatomie Patologică al Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău”, a precizat medicul sălăjean.
„Dincolo de personalul sub minimul necesar, multe servicii judeţene de medicină legală nu posedă nici cele mai elementare posibilităţi de investigare toxicologică, anatomopatologică sau serologică, ceea ce perturbă şi mai mult funcţionalitatea sistemului, acest gen de investigaţiii trebuind să fie efectuate de institutul Medico-legal teritorial, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare de transport al probelor şi prelungirea termenelor de finalizare a expertizelor”, se menţionează în documentul citat.
Astfel, există două servicii de medicină legală judeţene, Giurgiu şi Ilfov, fără laborator de toxicologie şi 13 fără laborator de anatomie-patologică: Caraş-Severin, Covasna, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Olt, Sălaj, Teleorman şi Tulcea. De asemenea, 16 servicii judeţene de medicină legală nu pot efectua nici cea mai elementară investigaţie serologică: Argeş, Bacău, Bistriţa, Caraş-Severin, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi şi Olt.
Pe de altă parte, majoritatea serviciilor judeţene care posedă laborator de toxicologie sunt capabile să efectueze doar determinarea alcoolemiilor, întrucât sunt lipsite de mijloace de determinare a drogurilor stupefiante, se mai precizează în raport.
Medic nou la SML Sălaj
Un alt aspect semnalat în documentul citat este încadrarea cu personal, care în marea majoritate a instituţiilor medico- legale se situează mult sub nivelul minim acceptabil, în raport cu volumul de muncă. „La această lipsă acută de personal se adaugă o repartizare dizarmonică pe judeţe şi municipii a medicilor legişti, neexistând niciun fel de corelaţie cu populaţia judeţelor deservite. În consecinţă, 23 de servicii de medicină legală judeţene se situează mult sub necesarul minim de un medic legist la 100.000 de locuitori”, susţin reprezentanţii Reţelei Naţionale de Medicină Legală. Astfel, conform documentului menţionat, în Sălaj acest indicator era, la finele anului 2013, 0,92.
Liviu Oroianu, şeful SML Sălaj, susţine că problema deficitului de medici legişti din judeţ a fost rezolvată. „Începând din această săptâmână, în cadrul Serviciului îşi vor desfăşura activitatea trei medici. Venit din Cluj, cel de-al treilea medic a promovat concursul, ce s-a desfăşurat la începutul săptămânii. Drept urmare, în prezent, la noi nu se poate vorbi de un deficit, ci, dimpotrivă, avem un medic la 75.000 de locuitori”, a punctat Oroian.
În urmă cu trei ani, judeţul Sălaj era caz unic în ţară, având un singur medic legist, în persoana lui Liviu Oroian, care deservea unei populaţii de aproximativ 242.000 de locuitori. Cu toate că postul de medic legist a fost blocat o perioadă, nimeni nu s-a arătat interesat de acesta, după deblocare. Abia la începutul anului 2011, postul a fost ocupat de Bogdan Beţianu, medic specialist medicină legală.
Reţeaua Naţională de Medicină Legală este alcătuită din 53 de unităţi medico-legale: Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti şi cinci institute de medicina legală în Iaşi, Cluj-Napoca, Craiova, Târgu-Mureş şi Timişoara, 36 de servicii de medicină legală judeţene în municipiile reşedinţă de judeţ (cu excepţia celor în care funcţionează institute de medicină legală şi a municipiului Bucureşti) şi 11 cabinete medico-legale subordonate serviciilor judeţene respective, situate în oraşele Lugoj, Câmpulung Muscel, Comăneşti, Făgăraş, Petroşani, Sighetu Marmaţiei, Mediaş, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Bârlad şi Oneşti.
Soluţia optimă pentru o bună funcţionare a serviciilor judeţene de medicină legală este arondarea lor, atât din punct de vedere metodologic, cât şi financiar, institutelor de medicină legală de pe raza teritorială de care acestea aparţin, concluzionează reprezentanţii Reţelei Naţionale.
