Chipsurile reprezintă, din păcate, alegerea numărul unu atunci când ne aşezăm comod în faţa televizoarelor pentru a viziona un film, un meci de fotbal sau emisiunile preferate, în weekend. Îngrijorarea nu ar fi atât de mare dacă această alegere nu ar fi făcută şi de cei mici, cu ajutorul părinţilor care, de cele mai multe ori, cedează în faţa rugăminţilor piticilor. Cei mici, ademeniţi de reclamele difuzate agresiv, dar şi de gustul irezistibil al acestor aperitive, au aproape mereu în preajma lor o pungă ori o cutie tubulară mai pricopsită ce conţine chipsuri din “cartofi” cu toate aromele Pământului.
Deşi forma lor este în aproape toate cazurile, cea a unei felii subţiri de cartof, avem de-a face, chiar şi în cazul produselor din gama de lux a acestui sortiment tip <<snack-food>>, cu o pastă turnată într-o formă specifică şi coaptă, ce imită, în final, felia rotundă de cartof. În cazurile în care chipsul este totuşi făcut din cartof, acesta este feliat şi îngrăşat consistent cu uleiuri dubioase, glutamat, sare la şi diverşi potenţiatori de arome, coloranţi care ne distrug, prin consumul constant, sănătatea. Ceea ce putem cu uşurinţă concluziona este faptul că aceste chipsuri sunt aproape în totalitate fabricate din orice altceva decât cartoful clasic, feliat, căruia eventual să-i fie adăugat puţină sare, aşa cum am putea credecă sunt de fapt fabricate celebrele aperitive bune de ronţăit.
Ingredientele regăsite în compoziția chipsurilor analizate specialiştii de la Asociaţia Pro Consumatori sunt următoarele: carne de porc pudră (0,1 la sută), carne de vită pudră (0,02 la sută), extract de ardei gras (0,004 la sută), smântână acră praf (0,8 la sută), paprika (0,01 la sută), caşcaval pudră (0,3 la sută), extract de ardei roșu, pudră de oţet din vin, cartofi, cartofi pudră, fulgi de cartofi, glucoză afumată, ceapă pudră, roşii pudră, drojdie pudră, praf de zer dulce, lactoză pudră, grăsime din lapte pudră, drojdie pudră, zahăr, făină de grâu, făină de orez, mărar, pătrunjel, rozmarin, cimbru, busuioc, cacao pudră, extract de condiment, amidon din cartof, extract de drojdie, smântâna pudră, usturoi pudră, praf de extract de drojdie, proteină vegetală hidrolizată, proteină hidrolizată din soia, ulei de palmier, ulei de rapiță, ulei de floarea soarelui, maltodextrină, dextroză, brânză pudră, usturoi pudră, proteine din lapte, monoglutamat de sodiu, guanilat disodic, 5 ribonucleotide disodice, inozinat disodic, acid citic, clorură de calciu, clorură de potasiu, acid tartric, acid malic, coşenilă (extract din specia de gândaci cu acelaşi nume), caramel simplu, acetat de sodiu, lactat de calciu, aromă de fum si arome – nu se specifica natura lor.
Cu privire la ingredientele de mai sus, experţii APC Romania au formulat următoarele concluzii: 44 la sută din sortimentele analizate conţin acid citric. Acesta este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și atacă smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor. Aproximativ 37 la sută din sortimentele analizate conţin monoglutamat de sodiu. E621- monoglutamatul de sodiu este un potenţiator de gust şi aromă care dă, pe lângă un gust irezistibil şi o dependenţă, dorinţa de a consuma cât mai mult şi mai des astfel de produse. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Nu trebuie consumat de femeile însărcinate, de către copii, hipoglicemici, vârstnici sau cardiaci.
Îngrăşăminte chimice şi substanţe folosite în metalurgie
Un procent de 15 la sută din sortimentele analizate conţin clorură de potasiu. Aceasta este o sare compusă din potasiu și clor. Este folosită în general în agricultură ca îngrășământ chimic și ca fondant pentru protejarea aliajelor de oxidare. Sarea fără sodiu – clorura de potasiu poate afecta în mod ireversibil sănătatea. Consumarea acestei ”sări” poate declanşa sau agrava, de la individ la individ, diverse boli: afecţiuni renale, afecţiuni cardiace, hipertensiune, infarct miocardic şi diabet zaharat. 15 la sută din sortimentele analizate conţin acid lactic. E 270 – acidul lactic este folosit ca stabilizator și conservant.
Poate produce reacţii alergice ca prurit (mâncărimi), inflamarea limbii şi a mucoaselor, respiraţie greoaie, secreţii nazale, favorizează subţierea smalţului dentar şi apariţia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecţiuni digestive. Alimentele ce conțin E 270 nu trebuie consumate de bebeluşi şi copii mici pentru că ei nu deţin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia. Toate aceste ingrediente, potenţiatori de arome, conservanţi, coloranţi şi aditivi, cărora li se adaugă mereu cantităţi impresionante de sare, pot produce adevărate dezastre în organismul nostru, de la boli de nutriţie, boli digestive, până la boli de rinichi, obezitate, retenţie de apă, creşterea colesterolului “rău”, hipertensiune arterială, boli coronariene, cardiovasculare sau chiar cancer.
“Chipsurile la pungă nu mai au nimic din savoarea produsului tradițional american (felii subțiri de cartofi de grosimea unei foi de hârtie, prăjite în ulei bine încins de floarea soarelui și condimentate cu sare) realizat din ambiție de bucătarul șef George Crum, în urma cu mai bine de 160 de ani, într-un restaurant din New York, ca reacție la nemulțumirea magnatului căilor ferate Vanderbilt de cartofii prea groși, în stil francez, serviți acestuia. Chipsurile industriale sunt realizate din materii prime înalt procesate, la nivel de extract și pudră, cu adaosuri chimice din categoria aditivilor și aromelor artificiale, fapt ce face ca aceste produse să fie lipsite de nutrienți valoroși, fiind doar bombe calorice.
Totodată, mulți consumatori nu cunosc faptul ca în produsele alimentare obținute prin prăjire în ulei la temperaturi ridicate, ia naștere o substanță cancerigenă numită acrilamida. Nivelul ridicat de grăsimi, carbohidrați și sarea din aceste produse, nu le recomandă a fi consumate de către copii și adulți cu afecțiuni medicale precum hipertensiune arterială, diabet tip 2 și alte boli metabolice.” spune dr. Costel Stanciu, președinte APC.
