Adevăruri mai puțin știute din spatele băuturilor răcoritoare “naturale”

Băuturile răcoritoare dietetice și cele fabricate din concentrat de fructe – o alternativă la sucurile clasice considerată a fi mai puţin nocivă – se dovedesc a fi, în multe cazuri, chiar mai dăunătoare sănătății decât băuturile îndulcite cu zahăr, considerate oricum şi ele a fi responsabile pentru multe boli, obezitate sau tulburări de metabolism. Analizele făcute de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC) scot la iveală noi informații, de data aceasta strâns legate de răcoritoarele aşa-zis dietetice cu multe E-uri – coloranţi şi îndulcitori sintetici care formează împreună un amestec extrem de nociv pentru sănătate. Afectaţi sunt mai ales  cei care formează categoria consumatorilor-ţintă, respectiv tinerii şi copiii. Ingredientele regăsite în compoziția băuturilor răcoritoare fără zahăr (dietetice) analizate, sunt: apă, apă carbogazoasă, dioxid de carbon, suc de struguri (0,1 la sută), suc de mere (0,1 la sută) sau alte fructe. Într-o sticlă de doi litri de suc se regăsesc, practic, doar doi mililitri suc de mere sau suc natural din alte fructe -căpșuni, zmeură, coacăze negre, afine, vișine în proporții variabile (0,1 la sută). Proporţia de suc natural este aşadar una total insuficientă pentru a califica aceste sucuri drept “naturale”, măcar într-un procentaj minim. Sucurile dietetice mai conţin maltodextrină, concentrat de morcovi cu rol de colorare, extracte cu rol de colorare din hibiscus și morcov, arome naturale de lămâie și limetă (lămâie verde), aromă naturală de portocale și alte arome, cafeină, suc de portocale, antioxidanți (acid ascorbic), acidifianți (acid citric, acid fosforic, citrați de sodiu), îndulcitori (aspartam, acesulfam de potasiu, ciclamat de sodiu, zaharină), coloranți (caramel cu sulfit de amoniu, albastru patent V, albastru briliant, brun HT, azorubină, roșu ponceau, coșenilă (praf gândaci), caroteni, beta- apo-8-carotenal, antocianine), conservanți (benzoat de sodiu, sorbat de potasiu), corectori de aciditate (citrați de sodiu), stabilizatori (gumă arabică, gumă de ester, gumă de guar, esterii colofoniului cu glicerolul, esteri glicerici ai rășinilor din lemn).

Risc de Alzhimer, sindrom Basedow şi Parkinson

Toate băuturile răcoritoare analizate, fără nici o excepţie, conțin îndulcitori sintetici (aspartam, zaharine, acesulfam de potasiu, ciclamat de sodiu), după cum urmează: 46 la sută conțin trei tipuri de îndulcitori sintetici; 39 la sută conțin patru tipuri de îndulcitori sintetici; 11 la sută conțin două tipuri de îndulcitori sintetici şi 4 la sută conțin un singur tip de îndulcitori sintetici. Aceste substanţe care dau gustul dulce al băuturilor au o putere de îndulcire care poate fi de până la de 200 de ori mai mare decât cea a zahărului. Îndulcitorii pot declanșa o serie de afecțiuni medicale, cum ar fi: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Basedow-Graves, epilepsie, scleroză multiplă, diabet și depresie. Aproximativ 82 la sută dintre produsele analizate conțin acid citric. Acesta este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor. De asemenea, nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree. Peste 75 la sută dintre produsele analizate conțin benzoat de sodiu, conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă.

Coloranţii “lovesc” la nivel cromozomial

În urma unui studiu realizat cu mai mult timp în urmă pe 200 de sortimente de sucuri, studiu efectuat de specialiștii FDA (Federal Trade Commission ) la 10 dintre acestea s-a identificat un conținut de benzen cuprins între şapte și 89 ppm (părți per milion), limita maximă admisă în apa potabilă fiind de 5 ppm. În urma acestei constatări, marii procesatori de sucuri americani au decis să nu mai folosească acest conservant. Benzoatul de sodiu poate produce reacții alergice, hiperactivitate și lipsă de concentrare la copii (ADHD). 35 la sută din produsele analizate conțin în același timp acid ascorbic și benzoat de sodiu. Jumătate dintre produsele analizate conțin coloranți sintetici (caramel cu sulfit de amoniu, albastru patent V, albastru briliant FCF, brunt HT, azorubină, roșu ponceau). Coloranții sintetici pot provoca reacții alergice, modificări cromozomiale, tulburări de respirație, dermatite și au potențial cancerigen. Produsele alimentare care conțin coloranți sintetici nu sunt recomandate copiilor. 36 la sută dintre produsele analizate conțin coloranți naturali (coșenilă – colorant natural roșu obținut dintr-o specie de gândac din America de Sud, caroteni, beta- apo-8-carotenal și antocianine), în timp ce 14 la sută dintre produsele analizate nu conțin niciun fel de coloranți. “Aceste produse sunt lipsite de nutrienţi, generează impresii olfactive artificiale şi nu au valoare biologică. Din păcate, aceste produse, din cauza accesibilităţii date de preţ (în medie 47 de bani per litru), sunt consumate în cantităţi mari de către familiile cu venituri situate sub salariul mediu pe economie. Având în vedere numărul mare de substanţe chimice din astfel de produse, solicităm menţionarea pe etichetă a unui mesaj de atenţionare“, solicită reprezentanții APC România. Din păcate, aceste produse nu sunt consumate doar de către cei cu venituri mai mici, ci de aproape toate categoriile de consumatori. Sunt consumate, în mod firesc, cu preponderență în perioada verii, fie simple, fie în combinaţie cu alcool, aşa cum se practică după o modă nocivă preluată de la tinerii din occident, la petreceri sau în barurile şi evenimentele care tocmai își deschid porțile după pandemie.

Alte articole

Leave a Comment