Parcă prea mult se vorbește de fasole în preajma acestei zile. Din păcate, mulți asociază Ziua Națională a României doar cu porțiile de fasole cu ciolan și cu baia de mulțime. Poate că această zi ar trebui să însemne și întoarcerea la simplitate, la originile noastre, la cei care au luptat pentru noi. Voiam să vorbesc cu cineva despre tradițiile culinare. Am aflat că nu există o tradiție culinară specifică acestei zile, iar faptul că ani de zile a fost servită fasolea cu ciolan pe 1 Decembrie, nu a fost decât o invenție. Am apelat la domnul Mircea Groza, îl știți, este cel care promovează de ani de zile mâncarea sălăjeană, culege rețete, vorbește despre obiceiurile culinare din satele sălăjene, iar nu peste mult timp le va și publica. L-am rugat pe Mircea Groza să îmi povestească, să vedem, există vreo alternativă la nenorocita asta de fasole servită ani de zile în zi de sărbătoare?
Reporter: Domnule Groza, ce gătim astăzi?
Mircea Groza: Cred că s-a banalizat ideea cu fasolea de Ziua Națională a României. Sigur că este o mâncare apreciată, dar cred că depășim niște limite de bun simț. Nu ar trebui să ne fasolim și să ne mămăligim zi de zi, chiar dacă ne sunt dragi toate aceste mâncăruri. Avem atâtea și atâtea posibilități să mâncăm românește. E o perioadă și de post. Putem face multe mâncăruri, supe, ciorbe cu cartofi, cu varză murată. Sunt multe variante, putem folosi varză proaspătă, varză murată, moarea de pe varză. Combinațiile pot fi multiple, este destul de simplu să faci o mâncare de post. Dar, nu toată lumea ține post. Putem face aceste preparate și cu carne, cu carne slabă, carne de curcan. Nu, nu cred că trebuie să monopolizăm un singur meniu în această zi de sărbătoare. Sigur, mâncarea cu fasole este apreciată, ne place tuturor. Așa s-a ajuns și la motive de ironie. Sigur, acasă, oamenii își gătesc ce le place.
Rep.: Tăiem fasolea din meniu. Ce gătim azi?
M.G.: Putem face o tocăniță de pui. Este o tocăniță pe care o putem prepara în multe feluri, cu fasole verde, cu mazăre, o poți face simplu, pe bază de moare, cu zeamă de roșii, cu fasole uscată, cu cartofi. Dar, hai să mergem să facem o tocană ca la Cizer, o tocană la care îi spunem <popârcă>. Facem o <popârcă de hiribe cu hiriboance uscate>. Folosim hribi uscați (hiriboance), hiribele (cartofi). Îi spunem popârcă și este o tocană scăzută, dar putem face și o zamă de hiribe cu hiriboance. O putem face și de post, dar și de dulce atunci când punem un os afumat sau o bucată de cârnat. Avem o multitudine de variante. Dacă e sărbătoare, e musai să facem pancove și ciurigauă. La sat încă se mai fac prăjiturile sau coptăturile tradiționale, știute de bunicile noastre. Cred că s-ar potrivi o turtă cu mere și niște cornulețe cu silvoiță.
Rep.: Ce vă doriți de Ziua Națională a României?
M.G.: Multă liniște, minte pentru cei care trebuie să gândească pentru noi și pentru țară, să se trezească cei care ne hotărăsc destinul, să fie mai aproape de cei necăjiți, mai aproape de cei care, de fapt, țin țara asta.
