Primarii sălăjeni au căzut la pace cu Guvernul

Dacă urmă cu o lună, primarii din România ameninţau cu acţiuni de protest, zilele trecute, aceştia au semnat un acord de parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi cu primul ministru Victor Ponta.

Două luni. Acesta este răgazul pe care edilii membri ai Asociaţiei Comunelor din România (ACoR) l-au dat guvernanţilor pentru a rezolva cele mai acute probleme cu care, susţin ei, se confruntă, în prezent, autorităţile din mediul rural. Reprezentanţii filialei Sălaj a ACoR sunt convinşi că la finalul celor două luni, rezultatele parteneriatului vor fi mai mult decât vizibile.
„Avem încredere în acest parteneriat. Este pentru prima dată când un premier s-a pus la aceeaşi masă cu primarii şi a avut răbdare să ne asculte problemele pentru aproape două ore”, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, primarul comunei Meseşenii de Jos, Sandu Berceanu, preşedintele ACoR Sălaj. „I-am invitat pe reprezentanţii Guvernului la un dialog, pentru că ne dorim un consens, în condiţiile în care prin legislaţia stufoasă nu reuşim ducem la bun sfârşit ceea ce ne-am propus în campania electorală. Am recurs la acest gest întrucât multe din măsurile Guvernului au diminuat capacitatea unităţilor administrativ teritorială de a rezolva problema comunităţii şi de a asigura transparenţă totală”, a completat primarul de Pericei, Boncidai Csaba, secretarul filialei sălăjene.

O singură sarcină fiscală în agricultură
Printre aspectele care i-au nemulţumit pe primarii de comune şi pe care Guvernul s-a angajat să le corecteze se numără impozitele aplicate în domeniul agricol. „Nu ni se pare corect să colectăm impozitul pe veniturile din activităţi agricole şi la bugetul local să nu rămână nimic. Ni s-a promis că o cotă parte se va întoarce în comunităţile locale”, a spus Bercean, referindu-se la faptul că, potrivit legii, acest bir se încasează de primării, dar se virează la bugetul de stat, fără a fi distribuite cote defalcate către bugetele locale. „Am solicitat să existe o singură sarcină fiscală în domeniul agricol. Altfel spus, impozitul pe terenul agricol şi cel pe veniturile agricole să fie comasate, ca să fie şi mai transparent, şi mai uşor de perceput”, a menţionat edilul din Pericei.
O altă revendicare a primarilor de comune se referă la asigurarea resurselor financiare pentru finanţarea tuturor proiectelor care intră sub incidenţa OUG 28/2013, indiferent de stadiul lucrărilor. „În acest an, ordonaţa a vizat doar anumite obiective. Nu este corect ca obiective precum poduri, grădiniţe ori baze sportive, începute în urmă cu ceva timp, să nu fie finanţate integral. Am cerut ca aceste lucrări să fie finanţate anul viitor, în întregime, şi abia apoi să fie demarate investiţii noi”, a explicat preşedintele ACoR Sălaj.

Responsabilitate împărţită
Pe primari îi nemulţumeşte şi faptul că sunt singurii care răspund pentru documentele emise de unităţile administrativ teritoriale. „Ca să fii primar, nu e nicio problemă că ai patru clase. În schimb, secretar de comună poate ajunge doar o persoană că studii juridice ori administrative, contabil, o persoană cu studii economice, iar arhitect, cineva cu pregătire de specialitate. Cu toate acestea, primarul este singurul care răspunde pentru ce se întâmplă. Cerem să devină responsabili şi cei care îşi pun viza de legalitate pe un document emis”, a adăugat Bercean.
La rândul său, primatul din Pericei este de părere că secretarii primăriilor ar trebui să aibă un rol mai mare în ceea ce priveşte actele notariale: „Nu este normal să pui oamenii pe drumuri ca să legalizeze un act emis de unitatea publică locală pentru a obţine o bursă socială, spre exemplu. Secretarul comunei ar trebui să poată legaliza astfel de documente şi, în felul acesta, oameni care oricum au o problemă socială, nu ar mai îngroşa buzunarele notarilor”.

Primarii vor sporuri
Sandu Bercean a adăugat că şansele ca problemele ridicate de către primari să-şi găsească rezolvare sunt mari, mai ales că pentru unele puncte ale parteneriatului s-au luat deja măsuri. „Din prima opţiune, islazurile comunale au devenit a treia opţiune în ceea ce priveşte retrocedările, într-o propunere de modificare a legislaţiei”.
Primarii de comune au mai cerut Guvernului să beneficieze de toate drepturile de care beneficiază şi personalul din administraţia publică locală. „Eu, cu 42 de ani vechime continuă în muncă, nu am dreptul la niciun spor. Un funcţionar din primărie, cu o vechime de cinci ani, primeşte spor pentru anii lucraţi; ba mai mult, poate încasa un spor de până la 75 la sută din salariu dacă este implicat în proiecte, drept de care nu beneficiază, însă, primarul, deşi el este cel care conduce proiectul în cauză”, se plânge primarul din Meseşenii de Jos. „Suntem asimilaţi demnitarilor din punct de vedere al retribuirii, dar când vine vorba de obligaţii, suntem trataţi ca funcţionarii. Trebuie să dăm odată un sens legii, să facem prevederi exprese”, a opinat Bercean.
Şi această nemulţumire a edililor pare să fi fost ascultată de către guvernanţi, zilele trecute, vicepremierul Liviu Dragnea transmiţându-le membrilor ACoR că primul-ministru a fost de acord cu creşterea salariilor primarilor, începând cu 1 ianuarie 2014.

Cu încredere, înainte!
Peste două luni, a menţionat preşedintele ACoR Sălaj, cei doi parteneri se vor reîntâlni pentru a trage linie. Întrebat despre atitudinea pe care reprezentanţii Asociaţiei o vor lua în cazul în care concluziile după cele două luni nu vor fi pe placul primarilor, primarul din Meseşeni a preferat să-şi păstreze optimismul: „Principiile de bază ale acordului de parteneriat sunt dialogul, colaborarea, continuitatea şi consensul. Ar fi un pas extraordinar să clarificăm câteva puncte din cele 17 cuprinse în acord. De altfel, pentru unele s-au făcut deja paşi înainte”, a subliniat Sandu Berceanu.

55 de semnături din Sălaj
Reamintim că la mijlocul lunii august, ACoR a redactat un protest împotriva actualului guvern şi a măsurilor luate de către acesta, semnat şi de 55 de primari sălăjeni. Semnatarii susţin că respectivele măsuri au consecinţe dezastruoase economice şi financiare asupra comunităţilor locale, unele încălcând chiar principiul autonomiei colectivităţilor locale.
„Sub umbrela democraţiei şi a descentralizării, prost înţelese şi chiar şi mai prost aplicate, printr-o abordare sistematică şi metodică, din partea Guvernului României, asistăm la subminarea capacităţii administrative a comunelor, a tuturor resurselor materiale, instituţionale şi umane, precum şi a acţiunilor pe care acestea le desfăşoară pentru exercitarea competenţelor stabilite prin lege”, se preciza în memoriul ACoR.