Sălajul este codaşul ţării la producţia de “energie verde”

Chiar dacă vântul bate cu putere, la propriu, la noi în judeţ, iar Soarele străluceşte pe cer în cea mai mare parte a anului, Sălajul se situează în coada clasamentului în ceea ce priveşte producţia de energie verde din România.  „Energie verde” este un termen care se referă la surse de energie regenerabila si nepoluantă. Electricitatea generată din surse regenerabile devine din ce în mai disponibilă. Este vorba despre energia fotovoltaică si eoliană. Pe primul loc se află judeţul Constanța, campion la capitolul energie eoliană, aici fiind instalate turbine de 1.636 de megawaţi (MW), iar 3,5 MW sunt panouri fotovoltaice (panouri solare). În judeţul Tulcea, vecin cu Constanţa, energia eoliană reprezintă 796 de MW din totalul capacităților instalate aici, 809 MW. Restul o reprezintă energia produsă prin panourile solare. De altfel, Dobrogea este considerată zona cu cel mai mare potențial eolian din sud-estul Europei, ceea ce a și atras în România investitorii din acest sector. Clasamentul continuă cu județele, Giurgiu (193 MW), Prahova (188 MW), Galați (166 MW), Brașov (152 MW), Ialomița (142 MW) și Brăila (110 MW). Restul județelor au sub 100 de MW, dar cele mai puțin reprezentate pe această piață sunt județele Covasna (6,4 MW), Ilfov (6,5 MW), Neamț (10,5 MW), Iași (14 MW) și Harghita (14,3 MW). Judeţul Sălaj este ultimul, cu cea mai mică producţie de astfel de energie (4,7 MW). Transelectrica și cei opt operatori de distribuţie a energiei electrice din România au semnat până în decembrie 2015 contracte de racord la rețea pentru proiecte de energie regenerabilă care totalizează 10.798 de MW, potrivit unui alt document al Transelectrica. Cele mai mari capacități sunt cele de producere a energiei din surse eoliene, respectiv 7.521 de MW. Proiectele fotovoltaice care au contract de racord la rețea au ajuns la 2.500 de MW, în timp ce hidrocentralele mici însumează 621 de MW. În plus, mai sunt capacități de 139,9 MW pe bază de biomasă și de 16,7 MW pe biogaz care au deja contracte de racord la rețea, precum și un mic proiect de 0,05 MW de energie geotermală. Faptul că aceste proiecte au contracte de racord la rețea arată că ele sunt fie în funcțiune, fie în stadiu avansat, dar acestea din urmă nu înseamnă neapărat că vor fi toate finalizate. La finele lunii noiembrie a anului trecut, în sistem erau funcționale capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu o putere instalată totală de 5.127 de MW, potrivit datelor centralizate de Transelectrica. Astfel, în sistem existau parcuri eoliene cu o putere de 3.129 de MW, panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 1.312 de MW, microhidrocentrale de 583 de MW și proiecte pe bază de biomasă cu o putere cumulată de 103 MW.

Producţia a scăzut în 2015

Anul trecut a fost caracterizat de o scădere a capacităților puse în funcțiune. Puterea instalată la finele lunii noiembrie era mai mică decât cea de la 31 octombrie, când în sistem erau 5.180 de MW de energie regenerabilă. La finele anului 2014, figurau în sistem capacități de producție a energiei regenerabile de 5.200 de MW, conform Transelectrica. Producătorii de energie regenerabilă primesc gratuit certificate verzi, pe care le vând pe o piață specializată, pentru un câștig suplimentar față de energia propriu-zisă. Aceste certificate verzi sunt plătite de toți consumatorii din România, inclusiv de către populație, în factura finală la electricitate. Pentru 2016, cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, este de 12,15 la sută din consumul final brut de energie electrică, potrivit unei Hotărâri adoptate de Guvern în ședința din 30 decembrie. Cota pentru anul viitor este mai mare decât cea pentru 2015, care a fost stabilită la nivelul de 11,9 la sută. Acest nivel al cotei obligatorii pentru 2016 menține impactul în factura consumatorului la nivelul utilizat în 2015, de circa 35 lei/MWh, netransferând costuri nejustificate în factură, spun autoritățile.

Proiectele sălăjene au fost respinse rând pe rând

Consiliul Județean Sălaj a fost interesat în realizarea unui proiect la Moigrad, în vederea amplasării unui parc de panouri solare care ar fi avut o capacitate de peste 2,25 MW, însă proiectul a fost respins şi fondurile UE nu au mai ajuns la Zalău, pentru realizarea acestui proiect. Acest parc energetic ar fi putut acoperi consumul de energie electrică al unor instituţii importante, unele dintre ele chiar mari consumatoare, între care amintim Consiliului Județean, Spitalul Județean de Urgență Zalău, Direcția Județeană pentru Asistență Socială, Protecția Copilului şi altele. Nici Primăria Zalău nu a putut duce la bun sfârşit intenţia de a înfiinţa un asemenea parc fotovoltaic la marginea municipiului, şi acest plan fiind abandonat din lipsă de fonduri. Nu ştim exact care au fost cauzele care au condus, atât în privinţa CJ, cât şi a Primăriei, la respingerea acestor proiecte însă atât cât putem vedea, nu excelăm nici în lobby sau iniţiativă, la nivel de conducători, parlamentari ori factori de decizie. Este greu de crezut cu de cei care finanţează astfel de proiecte, şi nun e referim exclusive la UE, resping iniţiative care vin tocmai din zone cu cel mai mare potenţial în această privinţă însă aceasta este, din păcate, realitatea.

Alte articole

Leave a Comment