Lacrimile necurse ale martirilor din Ip

Lumânarea mult prea strânsă între degetele groase, muncite și trecute prin atâtea vremuri s-a rupt, iar flacăra s-a stins. Chipul femeii a rămas ațintit spre pământul uscat de pe mormânt. Pe obrajii bătrânei nu sunt lacrimi. A început să se roage pentru toți cei care își dorm veșnicul somn sub pământul din deal.

Locul de lângă mormântul martirilor din Ip a fost frumos amenajat. Aleea de acces a fost asfaltată, văruită pe margini, mărăcinii au fost tăiați, totul din respect pentru acest loc. În jurul prânzului, locul s-a umplut de oameni. Copii, părinți, bunici, autorități locale și județene, militari, toți au venit pentru a aprinde o lumânare, pentru a rosti o rugăciune și pentru a lăsa o floare la mormântul celor uciși. Soborul de preoți a oficiat o ceremonie religioasă, a fost ținut un moment de reculegere, dar ochii bătrânei din sat au rămas fixați spre pământul rece de deasupra celor morți. S-a lăsat tăcerea.

Cei prezenți au început să coboare spre monumentul din centrul localității. Au fost prezente toate autoritățile comunei Ip, n-au lipsit prefectul Dari Toma, președintele Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu, subprefectul Florin Florian, oficialitățile orașelor Zalău, Șimleu Silvaniei și Jibou, veterani și săteni. Mesajele au fost unele de pace, de toleranță, de înțelegere. O mamă îmbrăcată în straie populare își ținea fetița de mână. Mi-a spus că soțul său este maghiar, că se înțeleg, că din dragostea lor s-a născut fetița, iar între ungurii și românii din sat nu sunt probleme.

Ce vină au maghiarii de acum pentru ceea ce s-a întâmplat atunci? „Noi ne înțelegem, ne respectăm, avem rudenii maghiare, trăim în pace și înțelegere și așa vrem să fie și pe viitor. Nimeni nu poate uita masacrul comis în toamna anului 1940 de trupele maghiare hortyste, dar toți cred că avem ceva de învățat din acel eveniment, să știm să fim oameni, indiferent că suntem români, unguri sau țigani”, mi-a spus femeia. Recunosc, n-am rezistat să ascult toate discursurile, sunt sătul de ele, prefer să vorbesc cu tot mai mulți oameni simpli. Dumnezeu să-i ierte pe toți martirii din Ip, iar astfel de pagini negre din istoria umanității să nu se repete.

2 Thoughts to “Lacrimile necurse ale martirilor din Ip”

  1. […] Lumânarea mult prea strânsă între degetele groase, muncite și trecute prin atâtea vremuri s-a rupt, iar flacăra s-a stins. Chipul femeii a rămas ațintit spre pământul uscat de pe mormânt. Pe obrajii bătrânei nu sunt lacrimi. A început să se roage pentru toți cei care își dorm veșnicul somn sub pământul din deal. Locul de lângă mormântul martirilor din Ip a fost frumos amenajat. Aleea de acces a fost asfaltată, văruită pe margini, mărăcinii au fost tăiați, totul din respect pentru acest loc. În jurul prânzului, locul s-a umplut de… Citeste mai mult […]

  2. Anonim

    Cam așa era și în regimul comunist, se punea batista pe țambal !

Leave a Comment