Sălajul, încotro?

Mai are Sălajul oameni buni? Chiar dacă sunt pe punctul de a mă îmbolnăvi de pesimism, cred că Sălajul are mulți oameni de poveste, buni, harnici, educați, dornici să învețe mereu. Astfel de oameni nu mai au timp să se plângă, nu zac cu orele pe rețelele sociale, nu strigă că nu le ajunge salariul, că nu mai primesc bonuri de masă și că tichetul de vacanță s-a rupt definitiv. Nu, asemenea persoane preferă să se retragă tot mai mult în umbră pentru a le face loc celor care zbiară, fac tot mai mult zgomot, nu au regrete, iar de conștiință nici vorbă. Cineva mi-a spus că încep să o ducă tot mai bine cei răi, cei care nu regretă nimic, nici atunci când fac rău. În Zalău, din fericire, au început să fie organizate evenimente, unele mari, altele mici, culturale, private sau publice, spectacole, acțiuni de tot felul. Zălăuanul are o problemă când nu sunt evenimente, iar când sunt, nu se prea duce. Strigă spre organizatori. Nu e bine, trebuia aia, de ce e cu plată, de ce nu e gratis? Bunica m-a învățat un lucru: gura lumii nu îți poartă pruncii la școală, nu le dă să mănânce, nu te spală, nu te îngrijește. Gura lumii e spurcată. Așa a fost, așa este și cu siguranță așa va rămâne. Problema e când oamenii se hrănesc cu gura lumii, nu pot fără ea, trăiesc pentru ea. Aici e marea hibă. Numai că omul înțelept, cel mult prea ocupat și obosit nu are timp de prostii, de ce spune tanti Daniela și nenea Nicu, comunistul care pomenește comunismul zi de zi și îl regretă amarnic. E fain Sălajul, dar îmi doresc să nu se prostească, să nu cadă pradă inculturii. Vai de comunitatea fără cultură, fără bucuria de a ajuta. S-o lăsăm mai moale cu ura, mașini Mercedes, BMW, VW, Audi, și Volvo avem aproape toți, e plin de ele, nu mai încap pe străzi, lângă blocuri, printre case, lângă școli. Altceva începe să ne lipsească inclusiv în Sălaj.