Medicamentul din camera secretă

Nu sunt suficiente şuturile în fund pe care vârstnicii noştri le primesc, sistematic, de la toate structurile, ministerele sau oricare altă entitate statală românească. Noi metode de „exterminare în masă” sunt puse în practică în tot mai multe domenii, multe dintre ele strategic alese. Din păcate, acestea beneficiază de sprijinul sau acordul tacit al unor oameni a căror meserie este aceea de a ajuta, a face bine şi a oferi cea mai bună soluţie pentru ca un client – pacient să plece mulţumit şi nu cu teama că va muri în somn sau va leşina în faţa casei pentru că nu are medicamentele necesare.

Pentru că despre asta vreau să vă vorbesc astăzi – medicamentele din… sertarele farmaciilor, nu cele de pe raft: cele care nu ajung niciodată la cumpărătorii bolnavi sau suferinzi, vârstnici, tineri sau copii care au nevoie de medicamentele prescrise şi nu de altele sugerate sau băgate pe gât de unele farmacii. Nu generalizez şi nu vreau să lovesc în toate farmaciile, pentru că unele – tot mai puține, ce-i drept – nu sunt aşa, iar altele nu au legătură cu subiectul nefiind implicate în sistemul Opsnaj, însă ne confruntăm de multă vreme cu această problemă extrem de gravă, iar tot mai mulţi pacienţi ne cer, disperaţi, ajutorul. Nu este vorba de ceea ce se doreşte a se înţelege, anume de lipsa unor medicamente. Ori, dacă este vorba ŞI despre asta, nu aceasta este cauza principală a faptului că farmaciştii ridică din umeri când le cerem un anumit produs. Cauza este faptul că aceste medicamente, deşi există pe stocuri în cantităţi suficiente, sunt dosite şi ţinute sub cheie pentru ca alte produse, în cele mai multe cazuri produse de firmă care conţin, teoretic, aceeaşi substanţă activă da rla prețuri duble sau triple, să fie băgate pe gâtul bolnavilor.

Exemple sunt multe, am şi eu în familia mea şi pot să fiu sigur că fiecare dintre voi, cititorii noştri, aveţi în familie cel puţin un membru care se confruntă cu o astfel de neplăcere. Ca să nu mai amintesc şi de cazurile în care unii oameni s-au simţit rău la propriu şi au ajuns la spital doar pentru că şi-au administrat un alt produs la sugestia specialistului vânzător “-Luaţi, doamnă, că e acelaşi lucru. Nu îl avem pe ăsta de pe reţetă, dar îl avem pe acesta, practic, e acelaşi lucru.” Nimeni nu neagă faptul că există şi produse de calitate, mai ales cele denumite generice, care au aceeaşi substanţă activă şi aproape acelaşi efect cu anumite produse de mare firmă, de genul Nurofenului care costă 30 de lei şi conţine acelaşi ibuprofen (aceasta este substanţa activă) pe care îl putem cumpăra, în aceeaşi concentraţie, cu 4 lei cutia. Sigur că sunt şi produse bune, mai ales cele din gama suplimentelor nutritive sau a pilulelor fito-terapeutice care conţin, practic, aceeaşi substanţă sau extract. Discutăm despre medicamente scumpe, speciale, fabricate pentru afecţiuni serioase sau grave, medicamente pentru hipertensiune, pentru cardiaci, pentru cei care suferă de boli autoimune sau neoplazice. Iar acestea sunt doar câteva exemple.

Fenomenul a căpătat proporţii îngrijorătoare astfel încât multe dintre farmaciile care sunt înfrăţite cu casa o.p.s.n.a.j îţi râd în nas când ceri un medicament şi îţi spun că nu îl au, în schimb au altceva. Nu vreau să răscolesc dedesubturile unui astfel de demers care poate fi, fără probleme, un subiect de cercetare pentru autorități, e vorba de priorităţi, de afaceri, de comisioane, de lichidări de stocuri şi multe, nenumărate alte motive pentru care medicamentul de pe reţetă „nu există” niciodată în farmacii. De fapt, el există, însă nu pe raft ci acolo în spate, în camera secretă, unde clientul, desigur, nu poate intra să verifice dacă cel care îi zâmbește fals de la tejghea spune sau nu, adevărul. În schimb, acolo pot intra cei desemnaţi de autorităţi să efectueze controale pe această linie şi să constate că, da, aşa este, de două luni medicamentele respective nu au mai ajuns în sertarele farmaciei, aşa cum suntem anunţaţi de fiecare dată când batem drumul până la farmacie. Sau, la fel de bine, pot constata contrariul.

Amintesc, în încheiere, o altă problemă și anume cea legată de obligația farmaciilor de a primi de la clienți medicamentele exiprate pe care aceștia le aduc de acasă. Așa ceva nu există la noi, din comoditate, lene, prea multe acte și procese verbale ce trebuie întocmite. Ce facem cu medicamentele expirate, în aceste condiții? Le aruncăm la gunoi? Dacă ajung pe mâinile unor persoane care le pot consuma sau pe mâinile unor copii? Când reușim și noi să facem un pas firesc, spre civilizație, mai ales când vine vorba despre aceste lucruri elementare pentru sănătatea și viața noastră?

 

Alte articole

One Thought to “Medicamentul din camera secretă”

  1. Anonim

    Mare adevar!
    Eu personal, deși nu plătesc putin la CASS, sunt obligat luna de lună să-mi cumpăr medicamentele prescrise din alta parte întrucât doamnele de la Abies Alba nu reusesc sa aduca un medicament…luna aceasta din 5 medicamente prescrise, doar 3 mi s-au pus la dispoziție…restul…cică o să mă sune cand o sa le primească…dacă o să aiba furnizorul!
    Dar cum se face ca la alte farmacii se gasesc aceste medicamente si numai la această unica farmacie ce are contract cu opsnaj, nu se gasesc?!
    Curios!

Leave a Comment