Daniel Săuca
„În RSR, unica condiție care era îngăduită harnicilor constructori ai socialismului multilateral dezvoltat era fericirea”, scrie Ioan Stanomir în „Dilema veche” (nr. 586, mai 2015). Dincolo de evidenta și nefericita cacofonie („unica condiție”), nu prea am înțeles cum vine treaba cu „condiția” și „fericirea”. În contextul, pretextul generalizărilor de tot felul, sufocante, livrate de media, și de cea așa-zis serioasă, și de cea „tabloidă”.
Exemple sunt prea multe. Iată câteva dintr-un delirant șir de enunțuri generalizante: „Laura Codruţa Kovesi: Anchetele au produs panică în rândul clasei politice”/ „Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a declarat că anchetele din ultima perioadă au produs o oarecare panică în rândul clasei politice, motiv pentru care se încearcă limitarea atribuţiilor procurorilor” (titlu și șapou în Adevărul.ro, la același articol. O fi, totuși, o diferență între „o oarecare panică” și „panică”). Știrea, probabil, e preluată din Mediafax, unde a fost publicată cu același titlu generalizant. „Protest cu CIOCNIRI în București contra defrișărilor ilegale. «Toate partidele ne taie pădurile!»” (România liberă). Chiar toate partidele? Și chiar toate pădurile sunt ale noastre, ale „poporului”? Nu prea cred. Și acum un exemplu din zicerilor unui politician, încă tânăr. Oricum, nepermis de generalizant: „Ponta: Am înţeles condamnarea lui Dragnea ca o condamnare a tuturor, a celor care l-am suspendat pe Băsescu” (Mediafax, Gândul etc.). Chiar a tuturor, d-le Ponta? Nu prea cred. Și încă un exemplu din „Gândul”: „Străinii care vin în Bucureşti cer preţuri MAI MARI: «Pentru noi e o ţară ieftină, mâncarea e ieftină, tramvaiul e ieftin, metroul e ieftin, taxiul e chiar ieftin. Preţurile sunt prea scăzute»”. Serios? Toți străinii care vin în București cer prețuri mai mari? Nu prea cred.
De fapt, politicienii și jurnaliștii sunt cei mai „predispuși” la generalizări, la eludarea nuanțelor, a exactității. La propagandă. Și nu numai ei. „Boala” generalizărilor e… generală. De la „conturile” de pe diverse așa-zise rețele de socializare până la bancurile și așa-zisele opinii care circulă în așa-numitul spațiu public. Rămâne să fiu contrazis, în spiritul unei polemici cordiale.
