Despre critică

Nu pot să nu remarc faptul că publicul larg este un critic exigent atunci când vine vorba despre presă. În opinia mea, acest lucru este mai mult decât sănătos și benefic pentru orice jurnalist. A greși este firesc și uman, iar celor care nu ezită să atragă atenția asupra unor erori le suntem recunoscători pentru atenția acordată materialelor și pentru sprijinul oferit în remedierea acestora. La fel de adevărat este că, pe lângă cei bine intenționați, preocupați de ajustarea unui articol sau a oricărui produs jurnalistic, există și persoane care sunt primele în a-și exprima punctul de vedere împotriva unei idei sau informații, probabil, de cele mai multe ori, fără a consulta integral un articol ori cu intenția de a se face remarcate, fără o justificare solidă.

Critica este constructivă și am avut enorm de mult de învățat de la cei care mi-au atras atenția atunci când a fost necesar. Totuși, de-a lungul timpului, am întâlnit și comentarii pe care fie nu le-am înțeles pe deplin, fie nu cred că voi avea vreodată capacitatea de a o face.
Zilele trecute am publicat un material despre starea vremii, în care temperaturile maxime erau negative, așa cum au transmis inclusiv meteorologii. Cineva, fără rea intenție, m-a atenționat cu privire la o posibilă greșeală, susținând că temperatura din timpul zilei ar fi trebuit să fie una pozitivă. Or, materialul viza tocmai tema gerului persistent și faptul că zăpada nu va dispărea prea curând, aspecte care indică destul de clar că valorile termice nu urmau să depășească borna de zero grade.

Există un trend în spațiul public românesc, mai ales pe rețelele sociale, ca oamenii să fie trași la răspundere, de multe ori fără a fi necesar. Fie din dorința de a interveni cu orice preț, fie din consultarea incompletă a unui material sau doar prin prisma unui titlu. Oricum ar fi, acest lucru ajută și rămâne un semn clar al libertății de exprimare. Cu toate acestea, responsabilitatea rămâne una comună, de ambele părți.