Cine plătește prețul guvernării?

Într-un final am ajuns să trăim și zilele în care România are un guvern stabil, în urma unei perioade de interimat și a unor luni tensionate din punct de vedere politic. Surprinzător de repede, Executivul condus de Ilie Bolojan pare pus la treabă. Deși măsurile fiscale sunt dure, iar mai nimeni nu va scăpa ușor de efectele acestor schimbări și tăieri de fonduri, subvenții și alte surse financiare de sprijin, trebuie să recunoaștem că noul premier are multe de pus la punct în urma guvernărilor precedente.

Toată nebunia ultimelor zile dă naștere unei revolte în plan social, de la studenți și părinți nemulțumiți de tăierea sau scăderea fondului de burse pentru elevi și studenți, până la cei mai  vulnerabili români, care și așa o duc tot mai greu de la o lună la alta. E firesc și cât se poate de normal ca reacțiile de așa manieră să apară. Dacă toate acestea sunt motive de frustrare pentru cei mai mulți, în umbră, anumite tabere din politică râvnesc și profită de tot acest necaz ce se abate asupra acestei țări pentru a dobândi și mai mult capital politic.

De știut de la bun început, responsabil de burse nu este președintele. Da, acești bani pe care copiii și studenții îi primeau lunar, prin prisma eforturilor școlare și academice pe care le demonstrau an de an prin notele obținute, erau mai mult decât bineveniți. Aceste sume reprezintă un stimulent important ce contribuie la determinarea tinerilor de a învăța, iar la urma urmei, este și un drept ce le aparține. În studenție? La fel, bursele reprezintă un colac de salvare pentru tinerii care pleacă de acasă pentru studii. Orașele universitare sunt scumpe, începând de la chirii, și până la traiul de zi cu zi. Cel mai bun și apropiat exemplu este Clujul. Diferențele dintre Zalău și Cluj-Napoca sunt uriașe la capitolul prețurilor, iar bursele de care studenții beneficiau în urma rezultatelor obținute la examene erau o oază de sprijin pentru a supraviețui în acea junglă urbană.

În urma deciziilor din educație, tinerii au fost blamați pentru sprijinul acordat președintelui Dan în campanii și la vot. Nu, nu președintele este responsabil de aceste hotărâri, ba chiar cei care au acordat votul în decembrie partidelor despre care știau că există atât de multe nereguli. Vina le aparține cu atât mai mult și celor care au ales să stea acasă, decât să se prezinte la vot. Iar astăzi ne aflăm aici, într-un moment de răscruce în care președintele și guvernanții au de readus pe făgașul normal o serie de probleme, multe care nu le aparțin. Bolojan va face treabă, deși sacrificiul va fi unul uriaș. Cu toate că nu e corect ca oamenii de rând să resimtă și mai mult efectele pentru o vină ce nu le aparține, vor veni și zilele bune.

Cu această speranță, timpul le va decide pe toate, iar responsabilitatea noastră rămâne cea de a ne documenta din surse de încredere spre a nu pica în plasa dezinformărilor. Valul este unul uriaș, iar tot ceea ce se întâmplă acum în politica românească este transpus prin fel de fel de mijloace, într-un scenariu cu totul grotesc, cu scop de a destabiliza și mai mult opinia publică.