Asociația „Steaua Silvană” din Zalău organizează vineri, 23 mai, începând cu ora 9,30, evenimentul „Moștenirea lui Simion Bărnuțiu în istoria noastră”. Evenimentul este organizat cu ocazia împlinirii a 161 de ani de la trecerea din ființa în conștiința națională a celui care a fost istoric, filozof și revoluționar. Programul va începe cu depuneri de coroane la monumentul de la „Gorgana”, pe locul unde ar fi murit fostul istoric și filozof și va continua cu un concurs de istorie la care participă elevi de la școlile gimnaziale „Simion Bărnuțiu” din Bocșa, „Simion Bărnuțiu” din Zalău și „Gheorghe Lazăr” din Zalău. În jurul prânzului vor avea loc evaluarea lucrărilor și desemnarea câștigătorilor, dar și depunerea de coroane la bustul lui Simion Bărnuțiu din localitatea Bocșa. Manifestările se vor încheia cu festivitatea de premiere și cu sesiuni de comunicări susținute de primarul comunei Bocșa – Demyen Istvan, directorul Școlii Gimnaziale „Simion Bărnuțiu” din Bocșa – Adriana Margin, prefectul județului Sălaj – Claudiu Bîrsan și președintele Consiliului Județean Sălaj – Dinu Iancu Sălăjanu.
O personalitate sălăjeană
Potrivit Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Simion Bărnuţiu (21 iulie 1808, Bocşa – 28 mai 1864, Sânmihaiu Almaşului), a fost istoric, iniţiator al studiilor de filosofia dreptului, unul dintre principalii organizatori ai Revoluţiei de la 1848, participant activ la Adunarea Naţională de la Blaj din 1848. Educaţia şi-a început-o în şcoala comunală, a continuat-o la gimnaziul din Careii Mari. Licenţiat al Facultăţii de Teologiei din Blaj şi profesor de istorie universală la şcoala din Blaj, unde introduce învăţământul cu predare în limba română. În paralel, studiază dreptul la Universitatea din Sibiu, până în 1848, când va publica Proclamaţia, manifest al ideologiei revoluţionare paşoptiste din Transilvania, care îi va atrage destituirea. Obţine doctoratul în drept (1854) la Facultatea de Drept din Pavia, Italia. Din 1854, Simion Bărnuţiu predă logică la Academia Mihăileană (actualmente Colegiul Naţional) din Iaşi, până în 1855, an în care va deveni profesor de filosofie la Facultatea de Filosofie unde va ţine cursuri de istoria filosofiei, de metafizică, estetică, etică, logică, drept, fiziologie, teologie şi, pentru prima dată în spaţiul românesc, un curs de estetică. Principalele sale opere: Discursul de la Blaj: Reporturile Românilor cu Ungurii şi principiele libertăţei naţiunali desfăşiurate de Simeone Bărnuţiu la 14/2 Maiu 1848, Dereptulu publicu alu Româniloru (1867), Dereptul Genţilor (1867), Scientia virtutii (1867). Da, cred cu tărie că Simion Bărnuțiu merita o statuie de dimensiunea celei care urmează să fie amplasată în zona Scala din Zalău și să îl reprezinte pe Mihai Viteazul.