Dacă vrei să râzi, apasă aici!

Perle la Bacalaureat
•Haiducii din doine, balade şi idile erau liberi şi fericiţi ca păsările, animalele şi peştii care zburdă prin codri. De cum venea primăvara, haiducii cei harnici plecau în pădure. Acolo ei cântau suflând din frunză şi lăsându-i pe boieri cu buza umflată.
•Cu ajutorul câinelui, Vitoria Lipan şi-a găsit foarte repede zăcămintele soţului.
•În 1877, trupelor ruseşti li s-a permis să traverseze teritoriul României, împreună cu tancuri şi avioane, iar românii le-au dat mâncare şi cazare contracost.
•Drumeţii veneau la Hanul Ancuţei pentru a mânca şi a bea vin din ulcicile noi, că alea vechi erau sparte!
•Şcoala Ardeleană nu a avut propriu-zis sediu, din lipsă de fonduri austro-ungare.
•Alexandru Lăpuşneanu s-a ţinut de cuvânt atunci când a spus: „De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu!” Dovadă că azi cel mai întâlnit nume este Popescu.
•Poezia „Sburătorul” de Ion Haş Rădulescu este un omagiu adus aviatorilor români.
•Mircea cel Bătrân a fost înmormântat la Cozia împreună cu umbra sa
•Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerată a treia. În „Scrisoarea a treia” se desfăşoară bătălia de la Rovinari.
•Mircea cel Mare, care prima dată a fost bătrân, stă la un discurs cu Baiazid. Acesta îl primeşte politicos, dar cu obrăznicie şi-l face în tot felul, ca pe o albie de porci. Când Baiazid îl întreabă arogant: „Tu eşti Mircea?”, domnitorul român nu se pierde cu firea şi îi răspunde la fix: „Da-mpărate! ”
Până la urmă, Mircea cel Mare, deşi bătrân, îl va îngenunchia pe trufaşul otoman cu câteva proverbe şi zicători bine plasate.
Împăraţi cu care lumea nu putea să se mai împace au venit şi la noi în România şi au cerut pământ şi de băut, dar cum veniră s-a lămurit cu cine are de-a face şi s-a dus de-a berbeleacul cu pleava spulberată, c-au rămas doar câteva bucăţi de ieniceri şi spahii fugind, dintre care este amintită „înspre Dunăre, o mână”.
•Mihai Eminescu şi-a intitulat poezia „Din valurile vremii…” vrând să sugereze vremea şi apoi nu a mai continuat titlul din nu ştiu din ce motiv s-a răzgândit şi a început strofa I…
•Manole a pus-o pe Ana la zid şi a început să o lucreze.
•Poema „Mioriţa” circulă pe baza orală, adică nu a fost scrisă, din motive tehnice. În balada „Mioriţa” este vorba de trei ciobani care complotează împreună să-l omoare pe unul dintre ei. Ciobanul „Mioriţei” a spus că la cap să-i puie diverse categorii de fluiere.
•Mulţimile de boieri exploatatori îşi ţineau banii numerar în pungi. Haiducii îi atacau şi îi uşurau de bani în toate baladele.
•Balada e o specie a liricii populare inventată de Ciprian Porumbescu.
•Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.
•Călin ţine de mînă mireasa care are părul lung de fericire. Ea luptă să pună mâna pe dragostea flăcăului.
•Poetul îşi aşteaptă iubita ca împreună să cutremure o barcă.
•Ion Creangă s-a născut între anii 1887-1889.
•Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasă, fiind jefuit de nişte oameni invidioşi.
•În romanul „Răscoala”, personajul principal este poporul şi marea masă a ţăranilor.
•Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viaţa sa.
•Nechifor Lipan stătea ” pe spate cu faţa în jos”.

Alte articole

Leave a Comment