Andrei Stana, „dacul” căruia destinul i-a frânt prea devreme aripile

Îl plâng prietenii, colegii, „dacii” neînfricați care l-au primit, simțind că vine cu sufletul deschis și dragoste pentru istoria acestui neam, în mijlocul lor. Îl plâng cei apropiați, colegii și profesorii Liceului teoretic „Ion Agârbiceanu” din Jibou, camarazii de sport și toți cei care l-au cunoscut. Celor din familia lui Andrei Stana, nimeni și nimic nu le poate aduce un strop de alinare. Lacrimile au rămas împietrite, undeva dincolo de privirile pierdute, care nu pot accepta ceea ce li se așterne în fața ochilor. Andrei Stana, un adolescent cu totul special, implicat inclusiv afectiv în fiecare lucru pe care îl făcea, spun apropiații lui. Cel mai viteaz membru al trupei de daci Geto Dacii Ansamensi din Jibou, îndrumată cu dragoste și dăruire de instructorul Doru Meseșan, a plecat, vineri dimineața, la doar 17 ani, către o lume mai bună. Pentru cei care l-au cunoscut, Andrei a fost și a rămas un exemplu de ambiție și altruism. Aflat abia la începutul drumului în viață, călăuzit, pe de o parte, de un instinct organizatoric ascuțit, iar pe de altă parte de educația deosebită din partea părinților , având alături în permanență pe fratele lui mai mare – student la Academia de Poliție , Andrei a reușit, la doar 17 ani, să-și formeze o scară a valorilor și o ordine a priorităților cu totul aparte, comparativ cu cele pe care le au mulți tineri de vârsta lui.

Preocupat în egală măsură de școală, dar și de activitățile sportive, de istorie, de geografie, știință, îndrăgostit de activitățile unice pe care le desfășura la trupa „Geto Dacii Ansamensi” din care făcea parte, iubitor al limbii române, al istoriei românilor, vorbitor de limba engleză și franceză, Andrei devenise peste noapte, parcă, din băiatul mic și plăpând, un bărbat chipeș, cu alura unui adevărat luptător. Iubea nespus sportul, activitățile care implicau dinamism acțiune, mișcare în aer liber, școala, avea permanent o curiozitate nestăpânită, dar și o dorință de autoperfecționare permanent activată. Pentru toate acestea, dar mai ales pentru faptul că dacii, cei din lumea de dincolo, l-au vrut nedrept de devreme lîngă ei, Andrei Stana a lăsat un gol pe care nimic și nimeni nu-l va umple vreodată în viețile și inimle celor care îl iubesc.
Rândurile scrise de prieteni, de cei apropiați, de dacii neînfricați care l-au primit cu dragoste în trupa lor de luptători, sunt răvășitoare. Pe pagina de socializare a lui Andrei sunt zeci de poezii dedicate lui, cuvinte alese, mesaje din care răzbat, dincolo de durere și neputință, sentimentele și calitățile care îl făceau pe Andrei să fie atât de deosebit: sensibilitate, generozitate, înțelegere, toleranță, dragostea și aplecarea către lucruri pe care mulți, mai ales dintre cei foarte tineri, nu le mai pot înțelege cu ușurință, astăzi.
Cei care doresc să își ia rămas bun de la „micul prinț din Tribul Costobocilor” o pot face sâmbătă, 2 februarie, de la ora 19, la slujba de priveghere de la Capela din Jibou. Slujba de înmormântare se va săvârși duminică, de la ora 14, la Catedrala „Sfântul Prooroc Daniel” (Biserica nouă ortodoxă) din Jibou.
Drum lin, Natoporus, spre „Câmpiile Elizee”. Tărâmul paradisiac al veșnicei primăveri, de la capătul de apus al lumii, te-a chemat mult prea devreme către el.

Leave a Comment