Mihai Iuhas, şeful UPU-SMURD: “Avem prevăzute 16 posturi de medic de urgență, iar în realitate avem cinci ’’

Dr. Mihai Iuhas, medic specialist în urgenţe şi şeful UPU-SMURD, susţine că cel mai important aspect în sistemul de sănătate trebuie să devină medicina primară, medicina de familie, cu tot ce presupune acest domeniu.

Reporter: Sunteţi medic de urgenţă și şef al Unității de Primire Urgențe (UPU). Ce v-a determinat să alegeţi tocmai această specialitate, poate una dintre cele mai dificile, ce v-a atras spre Medicina de Urgență?

Mihai Iuhas (M.I.): Povestea mea e una hazlie. În 2006, când am început rezidențiatul pe medicina de familie, spuneam că eu nu o să fac urgență niciodată, că îmi doresc altceva, încurajând un prieten, actualmente șeful unui departament de urgență într-un spital din Anglia, să se îndrepte spre acest domeniu. Parcursul meu profesional a luat o turnură diferită în anul 2009 când, din postura de medic de familie, am acceptat provocarea de a face gărzi la UPU ajutând echipa care, la acel moment, se confrunta cu o mare lipsa de personal. Mi-a plăcut ceea ce am făcut aici, unde intervenția medicului poate salva o viață. Am simtit că pot evolua profesional și așa am ajuns să fac o a doua specializare, medicina de urgență, în perioada 2011 – 2014, la Cluj Napoca.

Rep.: Cât de grea este formarea unui medic de urgenţă?

M.I.: Rezidențiatul în medicina de urgență are o durată de cinci ani, cu un program ce cuprinde 36 de ore pe săptămână, munca în ture, în UPU , UPU pediatrie sau SMURD, la care se adaugă 12 ore pe săptămână de cursuri, simulări etc. Suplimentar față de program, cei mai mulți rezidenți efectuează gărzi; așa am făcut și eu, venind de la Cluj pentru a susține UPU Zalău. Este o perioadă de cinci ani de muncă intensă și eforturi mari, în care medicii dobândesc experiențe personale și profesionale diverse, hotărâtoare în formarea unui specialist.

Rep.: Cazuri care v-au marcat?

M.I.: Nu m-aș opri la câteva cazuri. Fiecare pacient critic care ajunge pe mâna ta și pe care îl evaluezi că are șanse să supraviețuiască, lasă o amprenta asupra ta. Un loc special în memoria mea îl au, totuși, intervențiile salvatoare de viață în accidente colective, mai ales cele în care au fost implicați copii.

Rep.: Sunt şi cazuri care vă consumă fizic, nu doar psihic?

M.I.: Cel mai mare consum fizic îl simțim atunci când, după 12 ore de muncă de consultații, în mare parte de competența unui medic de familie, apar cazuri de resuscitare care necesită concentare și precizie. Suntem însă instruiți și antrenați pentru a gestiona astfel de situații.

Rep.: Simţiţi uneori nevoia unui sprijin psihologic după anumite cazuri ?

M.I.: Consider că fiecare serviciu de urgență ar trebui să aibă un psiholog angajat care să ajute personalul medical să gestioneze mai bine complexitatea din activitatea lor: munca sub presiune continuă, cazuri grave care ne afectează emoțional.

Rep.: Aţi fost pacient al UPU? Cum a fost experienţa?

M.I.: Am fost o singură dată pacient al UPU, un caz de urgență reală, în alt județ. Pot să afirm că experiența a fost una bună. Am fost preluat imediat și tratat, fără să mă prezint sau să cer altor persoane să intervină.

Rep.: Aţi avut ocazia să vedeţi cum este să fii medic  UPU, dar şi cum este să fii şeful unităţii? Cum se vede acest ’’rol’’ din ambele părţi?

M.I.: Într-adevăr, am fost medic UPU și în momentul de față sunt medic-șef al acestei unități. Lucrurile par a fi mai simple privite prin prisma unui simplu angajat – care nu știe toate detaliile, nu trebuie să fie prezent la multe ședinte din timpul liber, nu cunoaște problemele celorlalți colegi și nu știe că nu întotdeauna pot fi respectate opțiunile fiecăruia. Ceea ce încerc să fac acum, în calitate de coordonator al unei echipe de 105 oameni, este să iau deciziile care privesc secția după consultarea colegilor mei și să le comunic deciziile importante care au impact asupra activității noastre. Pentru că toți lucrăm în același loc, împreună, trebuie să știm cu toții ce avem de făcut și să ne creăm condiții de muncă și o colaborare cât mai bune.

Rep.: Cum credeți că este văzut, perceput, un medic de urgenţe de către pacient?

M.I.: Din experiența mea, modul în care un pacient percepe medicul de urgență depinde de patologia cu care acest pacient se prezintă la UPU. Atunci când acesta are o urgență reală și ai facut ceva pentru el, pacientul pleacă mulțumit fie spre internare, fie acasă cu recomandări. Dacă pacientul se prezintă la UPU în încercarea de a scurtcircuita sistemul, programările în ambulator, pentru a obține mai repede sau gratuit investigații (ca exemplu: am venit să îmi fac un tomograf la cap, am venit să îmi fac un RMN la coloană, am venit să îmi puneți o perfuzie că sunt slăbit, am un coș și mă doare dacă încerc să îl scot…), iar medicul de urgență, după o consultație, consideră că aceste investigații nu sunt necesare de urgență, pacientul va fi nemulțumit și, cel mai probabil, își va exprima nemulțumirea în mediul online.

Rep.: Câţi dintre pacienţii care ajung la Urgenţe reprezintă cu adevărat cazuri de urgenţe?

M.I.: Jumătate dintre pacienții care se prezintă la urgență pot fi tratați în ambulatoriu, de către medicii de familie și centrele de permanență.  Supraaglomerarea urgențelor și timpii mari de așteptare, în anumite perioade, sunt consecința acestor non-urgențe. Este foarte important ca pacienții să înțeleagă că gradul de urgență este foarte clar definit în legislația în vigoare, iar personalul medical acționează strict în conformitate cu protocoale de triaj naționale. Există pacienți care apelează la serviciile de ambulanță doar din dorința de a fi preluați cu prioritate. Aș dori să le atrag atenția asupra faptului că, pe de o parte, pacienți care pot avea mai mare nevoie de ajutor nu pot beneficia de ambulanță și, pe de altă parte, singurul criteriu de prioritate la UPU este codul de triaj.

Rep.: Pentru că tot vorbeam de cazurile care ar putea fi soluţionate şi în altă parte decât în Urgenţe, ar fi necesare mai multe centre de permanenţă sau măcar o dotare mai bună a celor existente?

M.I.: Din punctul meu de vedere, centrele de permanență ar trebui să funcționeze în apropierea serviciilor de urgență, ca atunci când ei au o urgență reală pacientul să poată fi transferat rapid în UPU pentru tratament și stabilizrea funcțiilor vitale.

Rep.: Sunt pacienţi care preferă să meargă la UPU, deși nu necesită acest lucru,  asumându-și un timp mare de așteptare pentru a fi consultaţi. Cum credeți că poate fi “educat’’ pacientul în acest sens?

M.I.: Există această categorie de pacienți care vine la UPU pe motiv că la medicul de familie trebuie programare, că în policlinică trebuie programare sau centrele de permanență nu pot să facă investigațiile pe care pacientul le dorește. Nu avem nicio restricție în a face investigații atunci când medicul de urgență decide că sunt necesare, dar nu fiecare pacient necesită investigații imagistice sau laborator de urgență. De asemenea, unele investigații nu pot fi efectuate în urgență. Interesul nostru este de a rezolva cât mai rapid și eficient fiecare caz, în beneficiul pacientului, și nu să lasam oamenii să aștepte cu orele în sălile de așteptare. Există însă situații în care afluxul de pacienți depășește capacitatea UPU, atât din punct de vedere al personalului cât și a spațiului, sau în care se prezintă mai multe cazuri critice în același timp, astfel că personalul UPU este prins în aceste cazuri o perioadă mai lungă de timp. Așa cum am evidențiat și în alte intervenții în presă, timpul mediu de așteptare în UPU SMURD Zalău este de zero minute pe codul roșu, nouă minute pe codul galben, respectiv 20, 21 și 22 de minute pe codurile verde, albastru și alb –  sub nivelele stabilite în protocoalele naționale de triaj.

Rep.: Sunt și persoane care ajung la spital în ultimul moment, alegând să stea acasă mai mult decât trebuie, deși au, poate, o urgență reală? Ce sfaturi ați avea pentru astfel de  persoane?

M.I.: Există mulți pacienți care nu se adresează medicului de familie și merg direct la farmacie și se tratează după rețete de pe rețelele de socializare sau alte surse online. Nu recomandăm acest lucru pentru că pot apărea complicații și agravarea patologiilor asociate. Pacienții cronici trebuie să își consulte medicii de familie și să își respecte controalele periodice la medicul specialist care îi tratează patologia cronică în ambulator pentru a evita o decompensare a acestei patologii. La primele semne ale unei boli, de regulă, pacienții trebuie să consulte medicul de familie care, dacă este nevoie, îi va îndruma spre medici specialiști. Situațiile în care pacienții trebuie să se prezinte la UPU sau să solicite sprijin prin numărul unic de urgență 112 sunt cele în care viața le este pusă în pericol: alterarea statusului mental, dureri toracice, dificultăți în respirație, deficite motorii sau de vorbire brusc instalate, traumatisme etc. Vreau să reamintesc faptul că, din luna martie 2019, la UPU Zalău se efectuează tromboliza, tratament specific accidentelor vasculare ischemice cu debut de sub 3,5 ore și facem un apel populației ca atunci când observă un deficit motor sau de vorbire apărut brusc să solicite serviciile de urgență și să se îndrepte cât mai repede spre UPU Zalău pentru a iniția cat mai rapid tratamentul. Cu cât se începe mai repede, șansele de reușită sunt mai mari. Împreună cu colegii de la Nerurologie, Radiologie, ATI cât și cu serviciile din pre-spital am stabilit protocoale de lucru pentru acești pacienți să ajungă în cel mai scurt timp la noi și să începem tratamentul.

Rep.: Se știe despre deficitul de personal din Urgenţe. La ce capacitate se lucrează acum la UPU Zalău?

M.I.: În organigrama secției sunt prevăzute 16 posturi de medic de urgență, iar în realitate avem cinci medici de urgență, un medic specialist Anestezie – Terapie Intensivă (ATI) și trei pediatrii cu norma întreagă. Pentru a putea acoperi turele și gărzile în UPU contăm pe sprijinul colegilor de la Cluj care fac ore suplimentare la Zalău. Și la nivel de asistenți, infirmieri și brancardieri, avem un deficit de personal raportat la numărul de cazuri prezentate în UPU pe parcursul unui an. Aceste cifre explică de la sine întârzierile care pot să apară în activitățile de preluare, transport la investigații și internare a pacienților.

Rep.: Cum au influențat creșterile salariale interesul medicilor și calitatea actului medical la UPU?

M.I.: Dăcă vorbim de medici, există o criză de medici la nivelul întregii țări. Pentru posturile de asistenți și personalul auxiliar interesul este destul de crescut, însă candidații trebuie să înțeleagă că este vorba despre locuri de muncă cu cerințe exigente și standarde ridicate, ceea ce prespune evaluarea periodică și formarea continuă a personalului.

Rep.: Dacă v-ar sta în putință, ce ați schimba la UPU Zalău și în sistemul medical românesc?

M.I.: Aș începe prin a evidenția faptul că în UPU Zalău lucrurile s-au schimbat în ultimii ani. Din 2019 dispunem de un laborator de analize medicale care ne permite să rezolvăm mai repede cazurile din UPU. În perioada următoare, cu sprijinul Consiliului Județean și al autorităților centrale, se va implementa proiectul de extindere, dotare și modernizare a UPU-SMURD Zalău. De la 950 mp existenți, vom funcționa pe o suprfață de 2.800 de mp, cu laborator de imagistică (computer tomograf și radiologie) propriu, toate acestea pentru a putea oferi pacienților noștri servicii medicale la cele mai înalte standarde. În ceea ce privește sistemul național, cred că cel mai important lucru trebuie să devină medicina primară, medicina de familie, cu tot ceea ce presupune acest domeniu, cu un accent special pe partea de prevenție și informare. Dacă prevenim, nu mai trebuie să tratăm. Dacă informăm populația cu privire la riscuri, patologii și pași de urmat în cazul unor afecțiuni, atunci pacienții pot beneficia de tratament de specialitate la timp.

Alte articole

2 Thoughts to “Mihai Iuhas, şeful UPU-SMURD: “Avem prevăzute 16 posturi de medic de urgență, iar în realitate avem cinci ’’”

  1. Anonim

    Un asemenea material prezintă interes, nu reclamele la slot machines („păcănele”), cazinouri sau cămătari-IFN!

  2. Anonim

    spaga cat ii spaga

Leave a Comment