Madame printre mitocani

N-aş fi crezut că în lumea asta e plin de mitocani. De ce zic asta? Până n-am dat de ei… nu ştiam exact ce-s ăia. Bănuiam că există, dar aşa mulţi… Nu exclud faptul că sensibilitatea e un mare dezavantaj care te face, poate, să percepi lucrurile puţin mai altfel decât mitocanii. Mai nou, mitocanul, dacă e să fim imparţiali, are şi genul feminin. Câtă mitocănie poate fi într-o femeie, care se crede “madamă” şi care îşi insultă, pardon, înjură, semenii. Semenii ca semenii, dar când îşi insultă familia, părinţi, mama – fiinţa cea care i-a dat viaţă. Şi mai ales în public. Să zicem că odată, hai, fie, de două ori, admitem. Uneori din neştiinţă se mai întâmplă să jigneşti şi poţi să pui injuriile pe seama tensiunii, a stresului şi a nervilor. Însă, când toate se repetă şi când crezi că tu, numai tu ai dreptate în tot ceea ce faci, ceva nu mai e în regulă cu tine. Mitocanii sunt de mai multe feluri, iar mitocănia este o boală “gravă”, agresivă, perseverentă, intenţionată, enervantă şi lipsită de respect pentru tot ceea ce înseamnă valoare şi bun-simţ. Mitocănia e o problemă esenţială a societăţii româneşti şi parcă, încet, dar sigur începe să fie etalon. Mitocanii sunt în număr mare în jurul nostru, şi adesea arată cu degetul. Urăsc să fie demascaţi ca atare și în permanenţă dau vina pe alţii. Mitocanul are întotdeauna dreptate! Chiar şi atunci când nu are. Dacă faci greşeala să-l contrazici, îţi va face cunoscută imediat opinia lui, verde-n faţă, sau în secunda imediat următoare, după ce i-ai întors spatele în cel mai neaos stil. Adoră înjurăturile suculente, de regulă cu trimitere la anumite părţi anatomice, ale lui sau ale mamei tale, în funcţie de cât de inspirat e mitocanul când ai avut proasta idee să rişti o polemică cu el.
Mitocanul, poate fi recunoscut pur şi simplu din întâmplare, dacă îi sună telefonul. Va vorbi cât îl ţine gura şi în maximum cinci minute toţi trecătorii de pe stradă vor sti de unde vine, unde se duce, ce a făcut în ultima sătămână şi ce va face în următoarele cinci. De asemenea, când nu-i sună telefonul, îl verifică din două în două minute să vadă dacă n-a sunat. Mitocanul poate fi pe stradă, la locul de muncă, la spital, la şcoală, în parlament, în trafic, chiar şi în biserică, dar mai ales în funcţii de conducere. Mi-am dat seama că dacă ai de a face cu un mitocan, trebuie să-i răspunzi cu aceeaşi monedă. Dacă nu… mitocanul, tot mitocan râmâne! În “evoluţia” lui nimic nu se va schimba, niciodată!

Alte articole

Leave a Comment