Zvonotecă

# Nu mai poate să vină un oficial străin în urbe, că un-doi ne facem de mândra minune. De ce să ne chinuim să aruncăm o geană peste protocoalele specifice unor astfel de vizite, când putem să o dăm în eternele discursuri interminabile, presărate cu aplauze la comandă şi cu şedinţe foto „cu ursu'”, numai bune de plictisit şi de pus oaspetele în situaţii stânjenitoare. Şi apoi să ne mirăm de ce nu ne mai trece nimeni pragul…

# Mare şoc pe capul unui june scrib din urbe, care a trăit în exclusivitate o experienţă inedită, incredibilă şi inexplicabilă: a văzut un ambasador aşteptând culoarea verde a semaforului pentru a traversa strada… Tocmai el, care vede zilnic cel puţin cinci ambasadori trecând pe roşu. Aşa ceva…

2 Thoughts to “Zvonotecă”

  1. Anonim

    Felicitari pt. zvonoteca de azi! F. bine punctat!

  2. Anonim

    Dacă vede Klem că l-ai făcut ,,urs,, sigur o să creadă ,iar, despre noi că ținem cu ,,urșii,,…Puteai să-l faci maimuță pentru că sună mai americănește.

Leave a Comment